de Roxana Istudor şi Daniel Şuta
O cercetare de dată recentă a evidențiat faptul că o specie de ferigă are capacitatea de a forma structuri complexe, interdependente, considerate anterior tipice doar furnicilor sau termitelor.
Fiecare individ „are o misiune diferită”
Kevin Burns, biolog la Universitatea Victoria, din Wellington, Noua Zeelandă, s-a familiarizat cu ferigile în timp ce efectua muncă de teren pe insula Lord Howe, între Australia și Noua Zeelandă. Așa a descoperit o masă de ferigi ciudate, care strângeau un trunchi de copac, relatează sciencenews.org. Sub aceste frunze cu forme de furculițe, mai aproape de miezul nodului luxuriant existau plante de culoare maro, în formă de disc, din aceeași specie: feriga corn-de-cerb. „În scurt timp am înțeles că fiecare dintre indivizi avea o misiune diferită”, punctează Burns, citat de revista Ecology.
Generațiile trăiesc împreună în „caste”
După studierea detaliată a acestei specii, Burns a ajuns la concluzia că frunzele verzi deviază apa spre centru, unde frunzele „cuib”, maro, o pot absorbi. Aparatul arbustiv i-a amintit specialistului de o movilă de termite, cu un depozit comun de resurse și segregarea diferitelor locuri de muncă din colonie. Oamenii de știință numesc aceste tipuri de grupuri cooperative, în care generațiile care se suprapun trăiesc împreună și formează „caste”, pentru a împărți munca și rolurile reproductive. Analiza echipei conduse de Burns a dus la observația că 40% din frunze nu se pot reproduce, iar membrii acestei „colonii sterile” rămân să formeze cuibul. Practic, frunzele acestei ferigi împart munca, la fel ca furnicile și termitele.