de Claudia Stan
Aglaonema sau Stromanthe este o floare tropicală, originară din Malaiezia. Popular i se mai spune planta întunericului, deoarece îşi păstrează frunzele la fel de verzi chiar dacă i se oferă o luminozitate mai scăzută. Este uşor de întreţinut şi aduce viaţă camerelor mai puţin luminate.
Înfloreşte foarte rar
Planta numără peste 60 de specii, ce sunt mereu verzi şi ce se menţin foarte bine, indiferent de perioada anului. Aglaonema poate ajunge la înălţimea de un metru şi jumătate, însă există şi varietăţi „pitice”, recomandate pentru amplasarea în birouri. Floarea arată ca o rozetă compactă, cu fruzele în formă de lance, iar suprafaţa acestora este foarte lucioasă. Aglaonema poate fi roşu-bordeaux, verde închis, crem şi alb. Din păcate, înfloreşte foarte rar, în grupuri sub formă de spic, iar fructele ei, de culoare roşie, sunt foarte toxice!
Nu o udaţi în exces!
Dacă doriţi ca Aglaonema dumneavoastră să fie tărcată, lăsaţi-o o perioadă într-un loc luminos, apoi aduceţi-o la umbră. Planta suportă cu stoicism diferenţele de temperatură, spre deosebire de alte plante. Singura condiţie ar fi să nu o expuneţi direct în bătaia razelor solare, pentru că îi pot cauza arsuri. Atunci când o udaţi este necesar să aşteptaţi ca pământul să se fi uscat, deoarece nu este o floare „setoasă”. Udatul în exces poate cauza îngălbenirea şi căderea frunzelor, împiedicând totodată şi dezvoltarea plantei. O dată cu venirea anotimpului răcoros, Aglaonema trebuie să fie supusă unor mici perioade de secetă, putând fi udată o dată la şapte sau chiar la zece zile. Pentru a păstra aspectul lucios al frunzelor pulverizaţi la fiecare trei sau patru zile apă demineralizată sau de ploaie. De asemenea, o dată la două săptămâni le puteţi şterge de praf şi cu o cârpă moale înmuiată în bere.
Păianjenii, inamicii numărul unu
Stromanthe se cultivă cel mai adesea în ghivece de lut. Pământul în care se va planta floarea trebuie să conţină şi puţin pietriş fin de râu. Dacă nu găsiţi un astfel de sol în magazinele de specialitate, alegeţi un pământ destinat plantelor cu flori şi amestecaţi-l cu nisip. Vara se va pune în apa de udat îngrăşământ lichid pentru plante verzi. Citiţi instrucţiunile de pe recipient, pentru a şti doza exactă la o anumită cantitate de apă. Toamna sau primăvara este momentul propice pentru divizarea tufei. Noii lăstari vor fi ţinuţi în apă până ce vor face rădăcini, după care pot fi plantaţi. Aglaonema este rezistentă la dăunători, paraziţi şi ciuperci. Cu toate acestea, inamicul cel mai de temut al plantei este păianjenul roşu, ce îi poate cauza îngălbenirea frunzelor. Nu aplicaţi insecticide chimice, ci înlăturaţi doar părţile afectate!
