de Laura Zmaranda
În vreme ce păduri întregi de copaci seculari cad secerate, un arbore mai puţin cunoscut în ţara noastră prinde rădăcini tot mai puternice. De sorginte chineză, arborele Paulownia pare să fi devenit faimos în aproape toată lumea. „Copacul viitorului” sau „copacul-minune” sunt denumiri care i-au fost atribuite în timp, iar virtuţile pentru care este renumit nu sunt puţine. Lăudat pentru creşterea rapidă şi pentru calitatea superioară a lemnului său, Paulownia este privit de mulţi oameni de ştiinţă ca o soluţie salvatoare în cazul defrişărilor masive. Dacă din perspectivă ecologică acesta va fi arborele care va opri într-adevăr măcelul pădurilor, rămâne de văzut. Cert este că, pentru industria lemnului, Paulownia este o bogăţie nepreţuită. Vă invităm să aflați secretele acestei afirmaţii alături de managerul unei afaceri profitabile. Seminţele acestui succes au germinat odată cu primii arbori Paulownia care au crescut pe pământ românesc.
Investiţie: 30.000 de euro
Un studiu de piaţă amplu, cursuri de specialitate, schimb de experienţă cu fermieri din Germania şi Ungaria şi 30.000 de euro. După cum susţine domnul Paul Basoc, toate acestea au contribuit la demararea primului proiect românesc în centrul căruia se află arborele Paulownia. În urmă cu patru ani, a înfiinţat la Bistriţa o pepinieră, care se întinde pe patru hectare, iar astăzi este unul dintre principalii producători de Paulownia din ţară. A mizat succesul afacerii sale pe interesul pe care oamenii îl vor avea pentru acest arbore, şi intuiţia pare să nu îl fi înşelat. În prezent, pepiniera din Bistriţa furnizează material atât pentru clienţii din ţară, cât şi din străinătate. În afară de producerea materialului genetic, afacerea sa se concentrează şi pe serviciile de consultanţă şi înfiinţare a pepinierelor de acest fel. Printre proiectele importante pe care le-a realizat omul de afaceri se numără înfiinţarea unei plantaţii de Paulownia pe câte un hectar în județele Neamţ, Bistriţa, Caraş-Severin, Argeş, Dolj, cinci hectare în Ilfov, zece hectare în Satu- Mare şi 20 de hectare în Târgu Jiu.
Doar cinci specii s-au adaptat climei din ţara noastră
În cei patru ani de când există pepiniera, Paul a învăţat tot ce se putea despre acest copac, de la datele tehnice - precum faptul că dintre cele 23 de specii de Paulownia cunoscute, doar cinci se adaptează la noi în ţară (Paulownia tomentosa, Paulownia elongata, Paulownia shang tong, Paulownia arctic, Paulownia fortune) - şi până la aspectele economice ale afacerii, despre care susţine că este foarte profitabilă. Mărturie stă chiar propria activitate. Potrivit domniei sale, cu o investiţie minimă de 1.500 de euro (primăvara) sau 2.900 de euro (toamna), poţi înfiinţa o pepinieră care în maximum şase ani îţi poate aduce un profit de 30.000 de euro. Pentru a face cunoscute virtuţile „copacului viitorului”, antreprenorul a folosit toate resursele financiare şi logistice. Prin informaţiile publicate şi pe site-ul paulowniaonline.net a reuşit să aducă în lumina reflectoarelor oportunităţile nelimitate pe care acest copac le dăruiește.
Renaşte din propria tulpină
Spre deosebire de alţi copaci, Paulownia are o creştere foarte rapidă, ajungând la maturitate între trei şi şase ani, în funcţie de zona climatică şi de îngrijire. În doar trei ani, vârsta ideală pentru exploatarea lemnoasă, acesta poate atinge o înălţime de aproximativ 20 de metri. Pe lângă dezvoltarea rapidă, arborele Paulownia are şi o altă capacitate extraordinară: amintind cumva de legenda păsării Phoenix, copacul Paulownia renaşte din propria tulpină. Aşadar, în locul celui tăiat nu trebuie plantat un alt puiet, pentru că acesta se va reface din tulpina tăiată. Toate aceste calităţi deosebite sugerează potenţialul economic extraordinar al arborelui Paulownia.
Este cel mai uşor lemn de esenţă tare
În plus, lemnul său este, de asemenea, foarte apreciat. Specialiştii susţin că este cel mai uşor lemn de esenţă tare, este foarte rezistent, dar şi estetic, având o textură fină, fără noduri. Datorită calităţii sale superioare, lemnul de Paulownia este folosit în foarte multe domenii, dar este întrebuinţat în special pentru confecţionarea instrumentelor muzicale, a mobilierului de lux, cât şi pentru construirea iahturilor şi a avioanelor uşoare. Lemnul mai poate fi ars pentru a face cărbune, pentru desenarea de schițe și pulbere pentru focurile de artificii. În cazul arborelui Paulownia, motto-ul „Nimic nu se pierde, totul se transformă” este pe deplin confirmat, pentru că nicio parte a sa nu este irosită. Dacă lemnul are vaste întrebuinţări, din coajă se face vopsea, frunzele sunt folosite ca furaje pentru animale, iar florile - pentru prepararea unor parfumuri. Din lemnul său gri-argintiu este tăiat un furnir din care se fac cărți speciale de vizită. Expunerea managerului din Bistriţa privind avantajele cultivării acestui copac nu poate duce decât la o singură concluzie, şi anume că Paulownia reprezintă cea mai avantajoasă sursă de lemn din toată lumea.
Nu are nevoie de condiţii speciale
Fiind vorba despre un copac importat, primele întrebări care ne vin în minte sunt despre cum trebuie îngrijt. Indicaţiile tehnice pe care le-am primit de la interlocutorul nostru sunt legate de momentul optim de plantare Paulownia. „În perioada de primăvară, momentul optim de plantare cu răsaduri este în lunile aprilie-mai-iunie. În perioada de toamnă, momentul optim de plantare cu butaşi lemnificaţi este în lunile octombrie-noiembrie. Înmulţirea lor se face prin îmbutăşire sau prin seminţe. Calendarul lucrărilor de îngrijire este unul comun cu cel al altor copaci, adică se ară, se discuie, se aplică tratamente în cazul în apar dăunători. Cel mai frecvent, copacii Paulownia sunt atacaţi de viermele de sârmă sau de omizi”. „Copacul viitorului” este unul nepretenţios, întrucât nu are nevoie de condiţii speciale pentru a se dezvolta, adaptându-se oricărui tip de sol din România. Se pretează oricărei regiuni geografice, dar, din experienţa antreprenorului, se poate spune că Paulownia înregistrează totuşi un ritm de creştere mai bun în judeţele Galaţi, Tulcea, Constanţa, Călăraşi, Ilfov, Brăila, Giurgiu, Dâmboviţa, Teleorman, Argeş, Mehedinţi, Vâlcea, Olt, Dolj, Gorj, Caraş-Severin, Timiş, Arad, Bihor, Satu-Mare, Sălaj.