- Au trecut 45 de ani de când a plecat dintre noi
Duminică, 22 iunie, s-au împlinit 45 de ani de la moartea celei care a fost Maria Tănase, una dintre cele mai mari cântăreţe de muzică populară din România. Născută în Mahalaua Cărămidarilor din Bucureşti, la 25 septembrie 1913, Maria a fost fiica Anei Munteanu, originară din comuna Cârţa, judeţul Sibiu, şi a florarului Ion Coandă Tănase, din satul oltenesc Mierea Birnicii. A treia fiică a acestei familii, Maria a îndrăgit muzica populară încă din copilărie. Cei care i-au insuflat fetiţei dragostea de tradiţiile româneşti au fost chiar părinţii săi.
Casieriţă la birt
Prima „cântare” organizată s-a produs în 1921, pe scena Căminului Cultural „Cărămidarii de Jos”. Ocazia? Serbarea de sfârşit de an a Şcolii primare nr. 11 din Tăbăcari. Viitoarea stea a muzicii populare continuă să cânte, scena care o găzduia fiind cea a Liceului „Ion Heliade Rădulescu”. De altfel, Maria Tănase a frecventat în această instituţie şcolară doar cursul inferior, întrucât, din cauza lipsurilor materiale, a fost nevoită să se retragă pentru a-şi ajuta părinţii. Familia cântăreţei se întreţinea din cultivarea florilor şi a zarzavaturilor. Conform unor biografii neoficiale, Maria s-a lăsat sedusă de un medic atunci când avea vârsta de doar 16 ani. A rămas însărcinată şi a fost nevoită să facă un avort. Această decizie va avea consecinţe iremediabile. Nu a mai putut niciodată să aibă copii. După acest nefericit incident prin care este obligată să treacă la o vârstă destul de fragedă, Maria fuge de acasă. Pentru a câştiga câţiva bănişori este obligată să se angajeze casieriţă la birturi de mahalale. Acolo intră în contact cu lăutari şi începe din nou să cânte.
Glasul ei şi piesele interpretate depăşesc în scurt timp zona de mahala. Sandu Eliad, un cunoscut gazetar, dar şi regizor al vremii, va fi cel care o va duce pe Maria să dea o probă la Teatrul de Revistă condus de Constantin Tănase. Mulţumit de vocea, dar şi de aspectul fetei, marele comic este de acord ca Maria să cânte în spectacolul de revistă „Cărăbuş-Express”, la 2 iunie 1934. A avut o singură pretenţie: fata să-şi ia un nume... modern. Şi uite aşa, Maria Tănase din mahalaua Cărămidarilor devine Mary Atanasiu.
De altfel, aceasta nu a fost singura problemă pe care Maria a avut-o cu legionarii. După ce în 1940 Mişcarea Legionară a venit la putere, fiind cooptată în Guvern, s-a interzis cu desăvârşire muzica de petrecere în spaţiile publice. Evident că au existat persoane care nu au respectat interdicţia şi muzica Mariei a răsunat în continuare. Pentru a fi siguri că stopează această situaţie, grupuri de legionari mergeau din casă în casă şi distrugeau cu topoarele toate discurile Mariei Tănase. 
Supărată de ceea ce i se întâmplase în perioada antebelică, Maria „intră în război”. Deşi nu luptă efectiv, ea a fost agentă a Serviciului Special de Informaţii (SSI) condus de Eugen Cristescu. Mai mult, face o serie de vizite în Turcia (loc de întâlnire a agenţilor secreţi din Europa), ţară în care este văzută deseori în compania unor nume cunoscute ale serviciilor secrete. De asemenea, alături de alte personalităţi (George Enescu, George Vraca şi Constantin Tănase), organizează spectacole pentru soldaţii români răniţi pe front. După război, cariera Mariei a avut un urcuş extraordinar. În ciuda acestui lucru, viaţa sa personală nu a fost chiar aşa cum şi-a dorit. Marcată încă de faptul că nu putea avea copii, Pasărea Măiastră, aşa după cum a denumit-o Nicolae Iorga, Maria s-a aruncat într-un mariaj nefericit cu Clery Sachelarie, un fost moşier care-şi pierduse averea pariind la cursele de cai. Un alt bărbat care a contat foarte mult în viaţa Mariei a fost marele Brâncuşi, cu care solista a avut o relaţie de scurtă durată.