de Carmen Ciripoiu
„Dă cinstire aproapelui, fără să iei seama la vârstă, fără să faci deosebirea între bărbat şi femeie, fără să te uiţi la rangul pe care-l are în lume - şi iubirea sfântă va începe, treptat, să se facă arătată în inima ta. Pricina acestei iubiri nu sunt trupul şi sângele, nu înrâurirea simţurilor, ci Dumnezeu”, a spus minunat Sfântul Ignatie Briancianinov. Doar cel care crede în oameni, în viață, în iubire și în Cel de Sus reușește! Elena Lasconi, a reușit asta... Fosta prezentatoare PRO TV, ce pare o femeie firavă, este acum primarul cu cel mai bun rezultat din țară. Și n-a făcut niciun efort nelalocul lui. Doar le-a demonstrat locuitorilor din Câmpulung Muscel că, fără doar şi poate, cel mai important în viață e să crezi în cel de lângă tine.
„Odată cu aceste alegeri, eu cred că a început o a doua Revoluție în România”
- Felicitări pentru victoria fantastică pe care ați obținut-o la alegerile locale. Cum se simte acum noul primar al orașului Câmpulung Muscel? Ce sentimente o încearcă?
- Doamne... Simt fericire în fiecare celulă a corpului meu. E ceva ce nu am știut că voi putea trăi vreodată! Un moment istoric pentru Câmpulung Muscel, pentru că e pentru prima oară când va fi condus de un primar-femeie. Eu nu sunt născută aici, iar acest lucru l-au folosit contracandidații împotriva mea. Dar Dumnezeu a avut un alt plan. Odată cu aceste alegeri, personal cred că a început o a doua Revoluție în România. Mă bucur că am avut cel mai bun rezultat din țară, 62%, în timp ce fostul primar a scos 19%. Mă bucur enorm pentru că știu că a fost alegerea oamenilor de aici. Trebuie să schimbăm felul în care se face politică.
- După 25 de ani de PRO TV, ați ales să candidați la primăria din Câmpulung Muscel. Ce a stat la baza acestei decizii?
- Am simțit că mai mult decât să stau pe scaunul de prezentator și să mă ocup de campanii media, nu am ce face. Știam că dacă nu mă voi ridica de pe canapea să pun umărul, nu se schimbă nimic în România. Eu vreau să folosesc politica pentru a schimba ceva. Și știu că orașul m-a ales pe mine. A fost o întâmplare acum 15 ani. Când s-a dat drumul la creditele de nevoi personale, mă gândeam să fac și eu unul și să cumpăr o cabană, unde să mă retrag la pensie. Apoi a venit o colegă și mi-a spus că și-a cumpărat o casă în Câmpulung Muscel. Cum pe Valea Prahovei era foarte scump, am zis că aici este locul. Eu ador muntele și verdeața. Ulterior, m-am dus la o agenție și am spus că vreau să cumpăr în acest oraș un teren cu pârâu și pădure în spate. Când am ajuns în Câmpulung am văzut, de fapt că era o casă în paragină. M-am gândit apoi la copilăria mea. Noi am fost săraci, am trăit nouă oameni în două camere. Și am revăzut momentul în care o ajutam pe bunica să-i ducă mortar bunicului care mai făcea o cameră. Așa că nu am demolat casa. Toți banii pe care i-am avut, i-am investit aici. Dar nu de bani e vorba, ci doar de suflet.
„Am cheltuit în campanie 10.000 de euro, şi aceia împrumutaţi”
- Ce are atât de special Câmpulung Muscel? Din povestirea dumneavoastră, pare un loc rupt din Rai.
- Locul ăsta are o energie specială. E ceva pe cale de dispariție. Ador să stau cu vecinii mei la masă, sau de Sărbători. Aici e adevărata normalitate. Oricând aș renunța la întâlniri cu persoane importante ca să stau la taifasuri cu vecinii. Eu nu am avut o campanie finanțată, așa cum s-a vehiculat pe la televizor. S-a spus că aș fi cheltuit 100.000 de euro. Nu a adevărat! Au fost 10.000 de euro, bani luați împrumut. Până și site-ul meu e făcut de un voluntar pe care nu-l cunosc. Am primit donații de la 11 lei la sute de lei, dar nicio firmă nu a dat un ban. Grafică, clip, totul a venit de la voluntari. În ultima zi de campanie, am făcut un film extraordinar cu drona. A venit un voluntar din Câmpulung Moldovenesc, cred că e consilier independent acolo, a îmbrăcat un tricou cu mine de la un prieten, pentru că nu mai aveam, și-a luat calculatorul și drona și a filmat totul. Am avut chiar și voluntari de la București ce au umblat prin toată țara. Emoția și speranța nu se compară cu nimic. Mergeam pe stradă și mă claxonau doamnele profesoare și spuneau că sunt alături de mine. Îmi făceau oamenii cu mâna de la geamuri și ziceau că-mi dau semnătura. Alții plângeau în hohote. Ei văd în mine o ultimă speranță. Orașul ăsta are de toate. Regina Maria a îmbrăcat portul popular din Câmpulung Muscel. Este un diamant îngropat în noroi!
- Ce veți face prima dată în Câmpulung Muscel?
- Am trei linii principale pe care le urmăresc. În februarie și martie am fost pe toate cele 225 de străzi al orașului și i-am întrebat pe oameni ce îi doare. Mi-am făcut planul, în funcție de răspunsurile pe care le-am primit. În consecință, mă voi ocupa de reconstrucția prin fonduri europene, aducerea investitorilor și transformarea orașului într-o stațiune turistică de interes național. Câmpulung ar putea să trăiască în viitor din turism. Dar acest lucru nu se va întâmpla de azi pe mâine. În acest moment, infrastructura e praf. Nici pe strada mea nu există canalizare sau gaz. Suntem cu mulți ani în urmă. Totul lipsește, apa, gazele, canalizarea, asfaltul. Trebuie făcute locuri de cazare, restaurante și cât mai multe evenimente. Aici e o rană deschisă, din care curge sânge. Din 30.000 de locuitori cât sunt pe hârtie, 10.000 sunt plecați din oraș în străinătate sau în alte locuri. Au abandonat casa părintească pentru că nu au avut încotro. Investitori au venit de multe ori, însă nu l-au motivat pe primar și atunci s-au reorientat. Cel mai important lucru care trebuie făcut este să-i atragem pe acești investitori, pentru a crea multe locuri de muncă.
„Mă săturasem de minciună şi hoţie! Mi-a murit şi o colegă la Colectiv... Nu mai suportam!”
- Cum a reacționat familia când a auzit că sunteți primar?
- Nu am apucat să vorbesc cu ai mei. Am câteva mii de mesaje necitite. Am văzut doar mesajul de la fiica mea. Fratele m-a sunat din Australia și am reușit să vorbim câteva minute. Pe soțul meu l-am văzut aseară când m-am întors din piață. Nu am reușit să fac nimic altceva decât să mă pup cu el! Vreau să afle toată lumea de această victorie. Pentru că îmi doresc să fiu un exemplu pentru toți oamenii să se implice în politică și să se apuce de treabă. Trebuie făcut acest pas, ca să nu avem parte de aceeași corupție și de clasă politică râncedă. Eu nu vreau să ies la pensie din primărie, nu vreau să fac o carieră politică. Fata mea e la Paris și mă doare sufletul. Asta vreau să transmit tuturor. Să muncim aici, nu dincolo!
- Cu colegii de la PRO TV ați reușit să luați legătura? Care a fost reacția acestora?
- S-au bucurat mult pentru mine. Când am plecat din televiziune, a fost groaznic. Dar știam că pot face mult mai mult. Și apoi, la baza deciziei mele a stat faptul că mă săturasem de minciună și de hoție. Mai mult, mi-a murit o colegă în incendiul de la Colectiv și un alt coleg era aproape desfigurat. 14 ani am fost în audiență la fostul primar cu vecinii de aici și ne-au tratat ca pe niște sclavi pe plantație. Vă puteți imagina că au băgat apă pe stradă doar când eu am dat un interviu în care am spus că vreau să candidez la Primăria Câmpulung Muscel? Nu am cerut ajutorul niciunui coleg din televiziune în campanie, pentru că nu am vrut să se interpreteze. Nu îmi place să amestec lucrurile. Și dacă nu aș fi câștigat, tot aici aș fi rămas și m-aș fi luptat până în pânzele albe. Noi, românii, avem o singură armă: votul. Trebuie să punem odată umărul pentru țara asta. Au venit să mă voteze oameni din Italia, Spania, Germania, Anglia, sau cei care stau în Brașov, dar au buletinul de Câmpulung Muscel. (râde cu speranţă)
„Am promis că dacă voi câștiga, voi ține post”
- Vi s-au pus bețe în roate, cum se întâmplă în orice campanie?
- Nici nu vă imaginați cât de mult. S-au spus lucruri despre mine cu adevărat incredibile. Toată viața am muncit cinstit și am fost un om reținut. Secretul acestei victorii ale mele, știți care este? Iubirea de oameni a câștigat la Câmpulung Muscel! Nu am băgat bani în experți sau în comunicare și nu am apelat la strategii murdare. Am slăbit zece kilograme în campanie, am fost terminată din cauza stresului.
- Veți face o petrecere grandioasă, așa cum procedează toți câștigătorii?
- Am spus că dacă voi câștiga, voi ține post. Și mă voi ține de promisiune! Eu știu că m-a ajutat Dumnezeu, că El și-a întors privirea către locuitorii din Câmpulung Muscel. Vom avea timp și de petreceri, dar nu acum.
„Tu eşti Esca noastră!”
- Vă gândiți să vă mai reîntoarceți vreodată în televiziune? Apropo, cum a fost momentul în care ați devenit prezentator?
- Nu mă mai întorc niciodată! Am pornit pe un drum și pe acesta voi merge până la capăt. Eu fac parte din categoria celor care au avut experienţe foarte grele de viaţă. Nu am avut încotro. A trebuit să mă descurc. M-am luptat de când mă ştiu. Automatismul cu „Trebuie!” are rădăcini adânci în mine. Aşa m-a învăţat bunica, trebuie să munceşti ca să reuşeşti! Cu jurnalismul a fost în felul următor: lucram pe bani puţini la un post de radio în Haţeg şi un coleg de-al tatălui mi-a spus că PRO TV face angajări. În Haţeg nu se prindea canalul tv şi eu habar nu aveam ce e ăla PRO TV. Făcusem un curs de operator şi credeam că pot să mă duc acolo să scriu ceva. Era o stradă plină de oameni, iar eu aveam biletul 1.400 şi ceva. Am văzut o cameră de filmat, oamenii de acolo se hlizeau, mi-au dat un text cu greşeli să-l citesc, a trebuit să fac o relatare, nu înţelegeam ce vor de la mine. La final mi-au spus „Tu eşti Esca a noastră!”. Am zis bine, am ieşit şi am întrebat ce e aia „esca”, neştiind că e numele cuiva. Se uitau acei oameni la mine de zici că văzuseră un extraterestru. Postul avusese impact la lansare, dar dacă eu nu-l prindeam, de unde să ştiu? (râde)
- Sunteți unul dintre jurnaliștii care au făcut corespondențe de război. Ce a rămas întipărit în sufletul dumneavoastră din acea perioadă?
- În Afganistan am fost singura femeie între corespondenţii de presă, nici nu ştiu cum de m-au primit. Cunoşteam că ei nu dau doi bani pe femei, dar acolo am văzut cum e să te simţi mai puţin decât nimic. În prima zi, cum am ajuns, au tras cu o rachetă lângă tabăra noastră. Dimineaţa, când mă trezeam, scuturam bocancii de scorpioni, iar praful acela fin îţi intra până şi în pori, deşi purtam cagulă. Mergeam cu TAB-ul şi aveam senzaţia că drumul e drept până la linia orizontului. Dar existau case şi dâmburi din acelaşi material cu cel de pe drum, pe care nu le sesizai de la distanţă. Când am ajuns în dreptul lor am realizat că, dacă era unul cu bazooka acolo, nu aveam nicio şansă...
- Care este cea mai mare dorință a Elenei Lasconi?
- Să transform Câmpulung Muscel într-o bijuterie! Să fiu sănătoasă, ca să pot să duc la îndeplinire lucrurile propuse. Chiar vreau să se vadă ce fac eu. Pentru ce trăim, doamnă? Nu contează ce casă ai, ce mașină conduci, dacă nu ai bucuria de a trăi. Dacă nu ai empatie și iubire, ești sărac. Eu mă consider unul dintre cei mai bogați oameni din lume. Mă bucur că trăiesc!
„Baftă, Lasco! Love!“
Printre cei care au anunțat câștigarea alegerilor în Câmpulung Muscel a Elenei Lasconi s-a numărat și Alex Dima, fostul ei coleg de la PRO TV. Acesta a scris pe Facebook un mesaj emoționant, în care a felicitat-o pe Elena Lasconi pentru o victorie importantă. Mai ales că este prima ei experiență de acest gen. „Elena Lasconi este primar în Câmpulung Muscel! Felicitări! Tare sunt mândru de tine! În imaginea alăturată este momentul când Elena a plecat din PRO TV. Știam că va veni ziua când voi publica această poză. Au fost multe lacrimi atunci. Sunt lacrimi și acum. Baftă, Lasco! Love!”, a scris emoţionat Alex Dima pe reţeaua de socializare.
S-a numărat printre jurnaliştii care au transmis live despre vizita Papei Ioan Paul al II-lea
Elena Lasconi s-a născut la 20 aprilie 1972, la Haţeg. S-a angajat la PRO TV încă din 1995, fiind iniţial prezentator şi corespondent al postului din Deva. A realizat sute de reportaje cu şi despre minerii din Valea Jiului. După mineriada din 1999, a ajuns la PRO TV Bucureşti, unde a fost prezentator la Ştirile PRO TV de dimineaţă şi prânz. Ulterior, Elena Lasconi a fost corespondent special şi de război. A transmis de la cutremurul din Turcia din 1999 care a făcut aproape 20.000 de victime. De asemenea, a fost unul dintre corespondenţii care au oferit informaţii despre vizita Papei Ioan Paul al II-lea, eclipsa de Soare din 1999, campania „Nouă ne pasă” din 2000, o acţiune fără precedent în România de întrajutorare a sinistraţilor de la inundaţiile din Banat şi din Transilvania. Elena Lasconi a fost ca jurnalist şi în Afganistan. În 2013, aceasta a câştigat trofeul Masterchef - Proba Celebrităţii.