de Ștefania Băcanu
Prima dată ați remarcat-o într-un serial de televiziune de mare succes, Lala Band, pe când era încă o puștoaică, dar una foarte frumoasă şi talentată. Ulterior, înzestrată cu toate calitățile necesare unui artist pentru a fi complet, și-a creat propriul drum în industria muzicală, după ani de studiu și de ambiție. Alina Eremia, căci despre ea vorbim, ne cântă și ne încântă cu piese de top, în care se regăsesc frânturi din propriile experiențe, dar și din poveștile celor din jur. Nu îi sunt apreciate doar vocea și muzica pe care le propune publicului, ci și stilul vestimentar, original şi mereu colorat, fiind un exemplu pentru multe femei, pasionate de fashion. Alina ne-a vorbit despre începuturile ei, despre viața dincolo de scenă, despre ce o împlinește, dar și despre planuri de viitor. Nu rataţi un interviu cald cu o artistă „hot”!
„Avem 80.000 de gânduri pe zi, era normal să compun o piesă despre asta”
- Alina, ai o piesă nouă „Gândurile mele”, lansată în luna mai. Care este povestea ei?
- „Gândurile mele” este o melodie pe care am compus-o împreună cu Turcu și Florian Rus anul trecut, dar pe care am păstrat-o pentru albumul „Deja Vu”, care este disponibil pe toate platformele de streaming și pe care îl găsiți și în format fizic. Ajungem să avem 80.000 de gânduri pe zi, așa că, gândindu-ne despre ce să scriem, ne-am dat seama că... gândurile ar putea fi chiar un subiect bun.
- Ce te inspiră? Ai și piese care poartă semnătura propriilor experiențe?
- Era inevitabil să nu transpun în piese emoțiile mele, pentru că muzica mea este personală. De exemplu, piesa „Noi”, care nu face excepție de la lucrul acesta. Mă inspir din experiențele mele sau din ale celorlalți. Pentru mine, recunosc, muzica este o poveste.
- Compui și tu sau contribui la piesele tale?
- De câțiva ani am început să-mi explorez și latura creativă și să nu mă rezum doar la a-mi interpreta piesele. Îmi place enorm să fiu în studio, să fiu implicată în procesul creativ, fie că spun povestea mea, fie a altora... Oamenii sunt un izvor infinit de inspirație! De la primele melodii lansate îmi plăcea să stau în studio și să asist la procesul de creație, însă, de patru ani, lucrez la piesele mele cu alți autori sau producători muzicali.
- Cum a fost perioada asta pentru tine, fără concerte, fără spectacole, mai mult acasă? Te-a afectat mult?
- Faptul că am avut sesiuni și am făcut muzică a mai îndulcit puțin situația, dar dorul de scenă nu poate fi suplinit. Un an și jumătate departe de oameni, de adrenalina din timpul concertului, de muzica live. Uff... Lucrurile par să se îndrepte într-o direcție bună și încep, treptat, să apară concertele. Eu de-abia aștept!
„Șase ani și aceeași fluturi în stomac”
- Există și o parte bună cu toată această nebunie generată de COVID-19?
- Cred că partea bună este că am ajuns cu toții să prețuim mai mult oamenii, toate libertățile și lucrurile de care ne bucuram inconștient. Cu siguranță, faptul că l-am avut alături pe Edi, m-a ajutat să gestionez foarte bine perioada asta.
- Apropo de Edi, cum este relația voastră după șase ani?
- Iubirea noastră a evoluat și evoluează în cel mai frumos mod. Șase ani și aceeași fluturi în stomac. (râde)
- Pandemia a fost un test pentru voi sau o perioadă benefică?
- Pandemia a însemnat timp de calitate petrecut împreună. Suntem întotdeauna o prioritate unul pentru celălalt și întotdeauna ne facem timp pentru noi, dar acest extra timp, între aceeași pereți, a părut ca o vacanță minunată în doi.
- Ai rețeta pentru o relație împlinită, așa cum aveți voi?
- Nu există vreun secret. Trebuie să îl inventezi tu, dar fără iubire, respect, susținere și comunicare nu se prea poate construi nimic.
- Cu siguranță îți mai aduci aminte de vremurile de început. Cine a făcut primul pas?
- A fost o perioadă lungă în care doar ne-am intersectat la sală și ne studiam de la distanță. Niciunul nu e genul care să se bage în seamă, dar aveam un prieten comun ce a văzut chimia dintre noi, a tatonat terenul și a organizat o ieșire cu un grup mai mare. Am click-uit atât de bine și conversația s-a legat atât de natural, încât, de atunci, suntem de nedespărțit!
- Cum te-a sedus?
- Lăsând la o parte aspectul fizic, care este primul impact, lucrul cu care m-a cucerit a fost mentalitatea lui, curajul lui și doza de nebunie care îți trebuie pentru a schimba lumea cu pași mici. Ne-am maturizat împreună și am crescut frumos.
- Cine se supără mai des și cine face pasul spre împăcare?
- Există un echilibru foarte bun în relația noastră, pentru că atunci când unul dintre noi e într-o pasă mai proastă, celălalt nu vine în niciun caz și pune paie pe foc.
- Cine gătește, cine face cumpărăturile, treburile casnice?
- Ne-am împărțit sarcinile: eu mă ocup de curățenie, iar el este expertul în bucătărie, dar când vine vorba despre King, cățelul nostru, acolo facem cu rândul. (râde)
- Ai vreo piesă pe care i-ai dedicat-o lui Edi?
- O melodie pe care am scris-o cu gândul la el a fost „Aș da”. Este ca o declarație de iubire în versuri.
„Părinţii mei au făcut eforturi imense şi le voi fi recunoscătoare mereu”
- Te vezi mamă? Cum ar fi mama Alina Eremia, una permisivă sau una mai strictă?
- Îmi doresc să fiu mamă, am un instinct matern foarte dezvoltat. Am făcut un exercițiu de imaginatie despre ce fel de mamă aș fi și, cu siguranță, genul care s-ar copilări. Aș vrea să fiu ghid, un protector, un sprijin pentru el sau ea, dar să o asimilizeze în felul său unic, fără prea multe intervenții.
- Părinții tăi cum au fost?
- Extrem de iubitori și de dedicați. Au fost primii oameni care au crezut în visul meu și mi-au oferit susținere necondiționată, atât morală, cât și fizică. De multe ori, își luau liber de la muncă pentru a merge cu mine la lecții de pian, la concursuri în țară și în străinătate, la emisiuni, la canto. Au făcut eforturi imense și o să le fiu recunoscătoare toată viața!
- Ce relație aveți acum?
- O relație de iubire și de respect. Îi respect enorm și încerc acum eu să îi ajut cât mai mult... Mi-aș dori ca timpul să-mi permită să îi văd mai des, de mai multe ori pe săptămână, dar atunci când eu sunt foarte aglomerată, mă surprind ei plăcut cu o vizită.
- Cum a fost copilăria ta? Ai fost un copil rebel sau cuminte?
- Cuminte? Mai degrabă un copil foarte energic. Nu eram nici rebelă, nici prea timidă, aveam o personalitate puternică, să zicem. Făceam doar ce îmi plăcea. Dacă nu voiam să dorm la grădiniță, nu dormeam. Eram singurul copil treaz, ce stătea cu ochii zgâindu-se pe pereți.
A început la „Tip Top Mini Top” cu Brenciu
- Unde ai crescut?
- M-am născut și am crescut în Buftea, până la vârsta de aproape 15 ani. În momentul în care am intrat la liceu, după un an de făcut naveta patru ore pe zi, trei mijloace de transport în comun de schimbat - un liceu cu standarde înalte și solicitante și prea puțin timp la dispoziție pentru studiu și muzică - am hotărât împreună cu ai mei să mă mut în București. Nu mai aveam timp să-mi fac temele, să repet la pian. De multe ori ațipeam cu capul pe cărți...
- Deci, ai ales muzica încă de mică...
- Cred că muzica m-a ales pe mine și nu invers. Cânt de când mă știu, e ceea ce mă face fericită.
- Când ai interpretat pentru prima dată pe o scenă?
- Prima dată când am urcat pe scenă, a fost la Tip Top Mini Top, unde prezenta Horia Brenciu.
- Dacă ai da timpul înapoi, ai alege la fel?
- Timpul este ireversibil și cu un motiv. Din greșeli, avem cel mai mult de învățat. Dacă ne-am feri de absolut toate experiențele negative, cum să ne formăm? Cum să știm să discernem ce ne face bine și ce ne face rău? Cu bune, cu rele, n-aş schimba nimic!
Amintiri haioase din timpul concertelor
- Profesional, la ce lucrezi, ce pregătești?
- „Deja vu” este unul dintre cele mai frumoase proiecte la care am lucrat și simt că am evoluat odată cu el. M-am implicat în fiecare aspect ce ține de album și am lucrat împreună cu echipa mea, care m-a ajutat să pun în practică fiecare idee. Urmează să urc content nou pe YouTube, așa că dați un subscribe ca să fiți notificați. (râde)
- Cu fratele tău nu te-ai gândit la o colaborare muzicală?
- Am făcut deja o colaborare cu fratele meu și chiar am discutat despre o piesă pe care să o lansăm în viitor. Oamenii ne scriu că le-ar plăcea tare să ne audă împreună pe un featuring.
- Apropo de concerte, ai avut și evenimente neplăcute în toți acești ani?
- Au fost situații în care s-a întrerupt curentul, s-au defectat cabluri sau scena nu era foarte stabilă. E imposibil să nu pățești asta... măcar o dată! Sau începe o ploaie torențială și trebuie să întrerupi concertul. Nu-mi amintesc vreun moment care să-mi fi creat panică, pentru că, având echipa alături de mine, am avut mereu un sentiment de siguranță.
„Fanii mă sună insistent, dar sunt timizi”. Care e cadoul preferat
- Ai avut de a face și cu fani insistenți?
- Am fost sunată de mai multe ori și de câte ori răspundeam, spuneau timid că sunt fani și că le place mult muzica mea. Nu ai cum să te superi când cineva îți declară că îți apreciează muzica. De obicei, la concerte, primesc colaje pe care le fac ei, desene originale sau ciocolată cu stevia (au fost atenți când am menționat că mănânc ciocolată cu stevia).
- Din fericire, ai avut și multe momente frumoase. Povestește-ne unul care te-a impresionat plăcut...
- Țin minte că eram prin țară, cred că la Sighișoara, și am ajuns la piesa „Cum se face”. Înainte de melodie, am încercat un refren cu publicul. De la primul vers, oamenii au început să cânte tare. Imaginează-ți 3.000 de oameni, cântând la unison, făcând să răsune toată piața. Am o filmare cu momentul ăsta și îmi place să îi dau play din când în când. M-a impresionat atât de tare, că dacă închid ochii, pot să mă transpun acolo.
- Cum arată un artist complet, din punctul tău de vedere?
- Un artist complet este un entertainer, un pachet complet: cântat, dansat și actorie.
- Că tot ai menționat de actorie, nu ți-e dor?
- Ba da, mi-e tare dor, dar am pus muzica pe primul plan. Au mai fost propuneri de roluri, însă timingul nu a fost cel mai bun.
- Alina, ce te împlinește?
- Tot ce am și tot ce fac mă împlinește! Dacă mă abat de la ceea ce este în concordanță cu ce simt, cu ce gândesc, nu-mi găsesc locul. Îmi încarc bateriile atunci când mă plimb, când călătoresc, când citesc o carte bună, când stau cu oamenii de suflet.
„Port mereu un pandantiv în formă de cruciuliță care simt că mă protejează”
- Te rogi?
- Cred în Dumnezeu și, atunci când mă rog, simt că rugăciunea mea este primită și ascultată. Mă simt binecuvântată pentru tot ce am și pentru tot ce trăiesc. Sunt foarte recunoscătoare!
- Ai vreun talisman norocos pe care-l porți?
- Cred că lucrurile materiale capată o anumită putere sau îți aduc noroc, dacă tu le înzestrezi. Eu port mereu un pandantiv în formă de cruciuliță care simt că întotdeauna mă protejează.
- Ești pasionată de bijuterii?
- Da, foarte pasionată. Bijuteriile sunt o expresie a personalității mele. Îmi place să fiu creativă și să le suprapun. Am un inel primit de la mama la vârsta de 14 ani și care este nelipsit de la mâna mea. În fiecare zi, port aceeași selecție de bijuterii, rareori se mai adaugă una în colecție. Trebuie să fie deosebită...
- Ai un stil vestimentar fresh și colorat, o sursă de inspirație pentru multe femei... Ai făcut cursuri?
- Nu sunt un specialist, dar sunt adolescente și femei care se regăsesc în stilul meu vestimentar. Am descoperit câteva conturi de Instagram, care preiau pozele și detaliază ținutele pe care le port. Nu am făcut cursuri, dar urmăresc tendințele și mă documentez. Lucrez cu un stilist inspirat cu care îmi concep outfiturile.
Din Maldive, în doi, până-n Valea Regilor
- Tocmai te-ai întors din vacanță. Cum a fost?
- Am fost plecați în Egipt. Ne-am orientat spre o destinație care să nu presupună multe ore de zbor, să fie la îndemână și am ales să mergem la egipteni, la un resort. Vremea a fost ușor toridă, dar ne-am bucurat de infuzia de vitamina D. Am ajuns în deșert, la Valea Regilor, pe amândoi ne fascinează istoria.
- Care este vacanța de suflet?
- Este prima vacanță în doi, în Maldive. Făcând abstracție de magia locului, eu îi spun Paradisul din mijlocul oceanului. Fiind prima noastră excursie împreună, a rămas și cea mai aproape de suflet.
„Sportul mi-a schimbat viaţa la 180 de grade“
- Eşti printre puținele vedete care nu a apelat la operațiile estetice...
- Nu m-a tentat până acum să recurg la bisturiu. Sunt o admiratoare a frumuseții naturale, nealterate. Nu sunt împotriva operațiilor estetice, atâta timp cât intervenția este făcută cu bun gust și te ajută să scapi de un complex.
- Te-ai gândit să-ți faci mici ajustări?
- Nu, dar dacă în viitorul îndepărtat o să-mi schimb opinia, nu o să-mi refuz acest lucru. (râde)
- În schimb, faci mult sport...
- Sportul mi-a schimbat viața la 180 de grade și a devenit un stil de viață. Încerc să fiu cât mai prezentă în sala de fitness, chiar dacă, uneori, programul e foarte încurcat și trebuie să fac eforturi mari. Este unul dintre lucrurile pe care le fac pentru mine și pentru sănătatea mea și este o disciplină pe care am implementat-o fără compromisuri. În medie, merg de două-trei ori pe săptămână, în mod constant, la sală.
- Te organizezi cu Edi sau singură?
- Se întâmplă să ne antrenăm și în paralel, dar în majoritatea cazurilor îmi organizez singură antrenamentul. M-a interesat subiectul și am înmagazinat de la Edi lucrurile de bază.
- Dar pielea cum ți-o întreții?
- Am împrumutat de la mama niște gene bune și atenția sporită pentru rutina pielii. Nu fac nimic ieșit din comun. Am grijă să folosesc cremele potrivite tipului meu de ten, să aplic atât crema de zi, cât și crema de noapte. De câteva ori pe săptămână, optez pentru o variantă mai intensă și îmi pun măști.