de Elena Şerban

La 5 septembrie s-au împlinit 12 ani de la decesul celei care a fost una dintre cele mai cunoscute misionare din lume: Maica Tereza. Această sfântă, al cărui nume a devenit sinonim cu mărinimia, a ajutat mii de săraci din lumea întreagă, punându-i mai presus de bunăstarea sa.

De la 17 ani, în slujba celor sărmani
Povestea acestei misionare a început la 26 august 1910, în Skopje, Macedonia. Pe numele său adevărat Agnes Gonxha Bojaxhiu, maica Tereza era mezina unei familii cu trei copii.
La 17 ani, vârsta la care alte fete se gândeau doar la ce haine să poarte sau cu ce băieţi să se mai întâlnească, a devenit călugăriţă misionară. Astfel, a intrat într-un ordin irlandez, „Surorile din Loretto“, comunitate cunoscută pentru lucrările de misionariat în India. Primul drum în India, ţară pe are a considerat-o casa sa, a fost în 1927, la Calcutta. Pentru a fi mai aproape de copiii neajutoraţi, ea a început să predea geografia, dar şi catehismul la un liceu din oraşul indian. Din această perioadă datează primele vizite printre cei săraci şi năpăstuiţi de soartă, care erau ignoraţi de toată lumea. Bolnavă de tuberculoză, este trimisă în orăşelul indian Darjeeling, din Bengalul de Vest. Drumul până acolo îi dezvăluie condiţiile dramatice în care trăiau cei mai mulţi dintre hinduşi. Săraci, înfometaţi, plini de boli şi de diverşi paraziţi, sărmanii Indiei îi intră la suflet. Deşi nu avea resurse financiare pentru a-i ajuta pe toţi, se zbate din răsputeri şi îi înduplecă pe cei mai bogaţi să contribuie cu bani.

A înfiinţat congregaţia „Misionarele carităţii“
Impresionate de eforturile sale şi de faptul că Maica Tereza îşi rupea de la gură pentru a-i hrăni pe amărâţi, în 1949, 12 foste eleve îi sar în ajutor. Au închiriat o cameră într-un cartier mărginaş al oraşului şi îi găzduiau pe bolnavii incurabili daţi afară din spitale. Călugăriţa a renunţat la hainele şi la traiul de la mănăstire şi a îmbrăcat o ţinută inspirată din vestimentaţia indiană: celebra mantie albă, tivită cu albastru. Este perioada în care îi este cel mai greu. „Erau zile în care mi-era foame, aveam nevoie să mă spăl şi să dorm într-un pat curat. Am strâns din dinţi şi l-am rugat pe Dumnezeu să îmi dea tărie să rezist”, scria ea într-un jurnal.
În 1950, grupul, care şi-a luat numele de „Misionarele carităţii“, a fost acceptat de biserică drept congregaţie din Dioceza Calcutta. Tot în Calcutta se deschide, doi ani mai târziu, prima casă pentru muribunzi din lume. De-a lungul timpului, „Misionarele carităţii“ au crescut de la 12 la câteva mii!
Maica Tereza a colindat lumea pentru a face rost de bani, cu care a înfiinţat cămine pentru dependenţii de droguri şi pentru bolnavii de SIDA, pentru femeile bătute, dar şi orfelinate şi şcoli pentru copiii săraci şi fără speranţă.

Laureată Nobel pentru Pace
De-a lungul vieţii a primit Premiul Pacem in Terris, Nobel pentru Pace (în 1979), Medalia Libertăţii, cea mai înaltă distincţie civilă americană şi multe, multe altele. De altfel, în 1979 a şocat de-a dreptul întreaga lume după ce i-a rugat pe cei din comisia Nobel să renunţe la dineul de după acordarea premiului. „Sunt 6.000 de dolari pe care i-aş putea folosi pentru hrana săracilor din Calcutta. Cu banii ăştia mănâncă un an întreg”, şi-a explicat ea gestul.
Maica Tereza a luptat din răsputeri şi împotriva avorturilor. „Vă rog, nu omorâţi copilul. Eu vreau copilul, daţi-mi copilul mie!”, a spus la un mic dejun National Prayer, sponsorizat de Senatul şi de Camera Reprezentanţilor din Statele Unite. În 1994, la Washington, în faţa multor oameni de stat, ea a declarat că problema cea mai mare a timpurilor noastre este avortul.

- În 2003 a fost beatificată de Papa Ioan Paul al II-lea
- Şi-a ales numele de Tereza după Sfânta Tereza de Lisieux
- A venit în România de două ori. O dată în 1990, cu ocazia deschiderii la Bacău a Casei „Misionarele carităţii”, dar şi în 1992

„Nu ucideţi copilaşii! Le rog pe toate mamele din lume: Dacă nu doriţi un copil, daţi-mi-l mie… Eu îl doresc! Aşa am adoptat peste 3.000 de copii în Calcutta”

Miracolul continuă

Viaţa grea, munca intensă, desele călătorii au marcat sănătatea acestei sfinte. A avut două atacuri de cord. Cel de-al doilea s-a produs în 1983, chiar în timp ce îl vizita pe Papa Ioan Paul al II-lea. S-a vindecat cu greu de malarie şi a fost tratată pentru o infecţie serioasă la plămâni. Maica Tereza a murit la 5 septembrie 1997, la mai puţin de o săptămână de la decesul unei persoane care i-a fost foarte dragă: prinţesa Diana. Având-o ca exemplu, miile de misionare au grijă să le fie alături sărmanilor, astfel încât aceştia să nu simtă lipsa sfintei de la Calcutta.