de Ștefania Băcanu
Deși există pe piață din ’94, celebra trupă „Talisman” a fost lansată public abia în 1996, când Alin Oprea și Tavi Colen aveau să susțină împreună primul recital, la Festivalul „Om bun”, pe care l-au și câștigat grație piesei „Atât de singur”. Compus chiar de Alin, cu ceva timp în urmă, hit-ul avea să facă furori și să fie pe buzele tuturor, ani la rând. Așa a început ascensiunea trupei și, timp de aproape 10 ani, a fost una dintre cele mai admirate, cu un succes fantastic, reușind să intre în sufletele românilor ca un… talisman! După despărţirea de Tavi, în 2006, Alin a dus mai departe „Talismanul” lui norocos, așa cum îi place să spună, pentru publicul care i-a apreciat muzica și l-a susținut necondiţionat în tot acest timp. Nu a renunțat niciodată, chiar dacă a fost dezamăgit și nevoit să o ia complet de la zero. S-a scuturat, a strâns din dinți și a mers mai departe... La fel a făcut și cu viața personală, iar azi, la 50 de ani, se bucură din plin și este recunoscător pentru minunile din viața lui, pentru darurile pe care Dumnezeu i le-a dat. Vă invităm să citiți un interviu emoționant despre puterea de a renaşte, chiar și când nu mai sunt speranţe, dar și despre iubirea care preschimbă totul într-o clipită!
„Formația «Talisman» a supraviețuit datorită celor care ne iubesc”
- Alin, cum este viaţa la 50 de ani?
- În roz! (zâmbește)
- Parcă peste tine nu trec anii…
- Când iubești rămâi veșnic tânăr!
- De ziua ta, ai şi primit „Titlul de excelență pentru întreaga activitate artistică”. Ce a însemnat pentru tine această diplomă?
- Sincer? Că toată pasiunea și munca mea de o viață dedicată oamenilor nu a fost în zadar.
- Povesteşte-ne puţin despre moment... Parcă la Arad s-a petrecut...
- A fost un moment fantastic, de congruență a trei aniversări importante: primul concert din turneul național „Talisman FilarmoniK”, împlinirea a 50 de ani de viață și 25 de ani de „Talisman”.
- „Celebrul solist de la Talisman”. Ce se mai întâmplă cu această formaţie de suflet a românilor, „Talisman”?
- Formația „Talisman” a supraviețuit tuturor provocărilor apărute în cei 25 de ani. Și asta, datorită celor care ne iubesc muzica și ne-au rămas loiali în această perioadă delicată, plină de provocări, fapt care ne onorează și ne bucură enorm.
„Este jumătate din viața mea, refugiul meu în toți acești 25 de ani”
- Ce reprezintă pentru tine „Talisman”?
- Înseamnă jumătate din viața mea, refugiul meu în toți acești 25 de ani, dar mai ales un vis împlinit încă din tinerețe.
- Te identifici cu această formaţie?
- Garantat, da!
- Nu te-a tentat niciodată o carieră independentă, fără band, să ieşi cumva din zona „Talisman”?
- Nu! Am muncit din greu încă din tinerețe pentru a-mi îndeplini visul de a avea propria trupă. Am părăsit pe rând trei formații legendare, „Phoenix”, „Sfinx” și „Compact” pentru „Talismanul” meu norocos, care este o parte din sufletul meu.
- Sunt aproape 26 de ani de când „Talismanul” cântă şi încântă publicul... Cum au fost aceşti ani pentru tine ca solist?
- Magnifici, ani de glorie, au fost ani în care am simțit că vibrez la cel mai înalt nivel.
- După separarea de Tavi Colen, cum v-aţi împărţit trupa? Cum ai rămas tu cu numele? Lămureşte-ne puţin, te rog.
- „Talisman”, ca proiect, există încă din anul 1994, iar piesa „Atât de singur”, compoziția mea, încă din 1991. Tavi s-a alăturat acestei trupe abia în 1996, la propunerea mea, an în care am și lansat public proiectul.
„Tavi rămâne un om important și valoros în sufletul meu”
- Au tot fost discuţii, presa a scris vrute şi nevrute la acea vreme, însă realitatea o ştiţi doar voi. I-ai reproşat ceva cu adevărat fostului partener de scenă?
- Nu am reproșat nimic nimănui, pentru că la acea vreme fiecare a dat cât a putut, fiecare a avut experiența adecvată vârstei respective, iar eu am învățat că... nu te poți opune destinului...
- Din păcate, separarea de Tavi nu a fost una paşnică şi amiabilă. Cum sunteţi acum?
- Tavi rămâne un om important și valoros în sufletul meu.
- Aţi reuşit să îngropaţi „securea războiului”?
- Eu, sigur da. Nu m-am considerat niciodată în război cu el.
- Au fost ani dificili pentru tine, Alin? Greutate legată de destrămarea trupei, de neînţelegerile cu Tavi, de pierderi...
- Sigur că au fost ani grei, dar cu muzica, fiind marea mea iubire, am reușit să depășesc momentul. Orice încercare vine pentru a te căli, pentru a te face mai puternic, mai bun.
„Voi lansa o piesă care să-mi spună povestea”
- Cum ai scos-o la capăt până la urmă?
- M-am adaptat din mers, fiindcă nu am avut alternativă. Am preferat soluții, nu victimizări.
- Care a fost cel mai negru moment prin care ai trecut până acum?
- Cu siguranță, nedreptatea făcută mie în urma divorțului de către oamenii pentru care m-am sacrificat o viață întreagă. Când te trezești pe străzi și realizezi că trebuie să iei totul de la zero, ai parte de șocul vieții tale!
- Să vorbim acum şi de lucruri mai plăcute, ce planuri ţi-ai făcut pentru această vară din punct de vedere muzical?
- Lansarea unei piese noi care să-mi spună povestea renașterii, continuarea turneului „Talisman FilarmoniK” și organizarea de evenimente în aer liber.
- Ai evenimente, spectacole? Unde te pot vedea fanii?
- Din fericire, activitatea pe plan profesional a început în forță și se preconizează un sezon estival mai aglomerat chiar decât era înainte de pandemie. Ne vom întâlni cu fanii atât pe litoral, cât și peste tot în țară.
- În afară de muzică, mai faci şi altceva? Eşti implicat şi în alte activităţi?
- Organizarea de evenimente artistice este deja o tradiție pentru mine, compania care îmi aparține deține toată logistica necesară susținerii unor concerte mari, în aer liber, am mai multe scene mobile, sisteme de sonorizare și lumini, ecrane LED etc. Sunt dotat! (zâmbeşte)
„Dragostea face minuni”
- Ţi-am urmărit puţin activitatea de pe social media şi recunosc faptul că pari un alt om... Eşti schimbat cu totul, în bine. Cum sau ce l-a schimbat pe Alin Oprea?
- Medana! Ea este cea care l-a transformat pe Alin Oprea!
- Cum arată viaţa ta acum, comparativ cu cea de acum... 10 ani, să spunem...
- Împlinită, liniștită, dar mai ales în armonie cu mine însumi.
- Te-ai apucat şi de sport... şi se vede... De unde pasiunea asta?
- Dragostea face minuni! Când iubești și ești iubit, ai poftă de viață și mult entuziasm, așa că ai și capacitatea de a ieși brusc din zona ta de confort. Tot ceea ce ți se părea dificil înainte se transformă în ceva plăcut, la îndemână...
- Înainte să o cunoști pe Medana nu făceai sport?
- La început nu a existat o dragoste pentru sport. Cred că mai degrabă iubirea a fost pentru Medana, iar ea, împreună cu nevoia mea de a lua măsuri drastice pentru sănătatea și imaginea mea, m-au motivat îndeajuns încât să ajung să iubesc și sportul, ulterior.
„Încep ziua cu o omletă din mai mult albuș și fulgi de ovăz cu iaurt”
- Te-ai adaptat ușor?
- La început mi-a fost foarte dificil să mențin un program regulat sau să fac antrenamente foarte intense. În timp, însă, cu multă motivație și determinare, am ajuns să fac sport zilnic, până și duminica, mai ales că sala este aproape de locuința noastră.
- Dar ce sport practici?
- Fac fitness și înot.
- Ai și o alimentație corespunzătoare? Ce ai exclus și ce ai inclus în meniul tău?
- Cele trei mese ale mele sunt, practic, cinci. Încep cu o omletă făcută cu mai mult albuș decât gălbenuș și fulgi de ovăz cu iaurt. Mesele principale conțin zilnic: pui cu orez, vită cu cartofi, pește cu o felie de pâine din secară și la absolut fiecare masă câte o salată. Legat de gustări, nu simt nevoia în afară de ceai sau cafea, pentru că proteina concentrată, pe care o beau de regulă imediat după antrenament, este suficientă. Din alimentație au dispărut mai toate produsele nocive sănătății: alcoolul, zahărul, prăjelile etc.
„Iubita mea gătește, iar eu mă revanșez invitând-o la restaurant”
- De gătit, gătești?
- De gătit, nu gătesc eu, din fericire... (râde) ...o face Medana. Eu îmi iau revanșa, invitând-o la restaurant. M-am ocupat, însă, de achiziționarea unor aparate performante care să îi ușureze munca, în sensul că pune preparatele la gătit și tehnologia face restul...
- Practici şi alte terapii? Nu ştiu... yoga, de exemplu...
- Fac unele terapii speciale și meditații împreună cu Medana, când avem timp și starea corespunzătoare pentru așa ceva.
- Despre ce e vorba, dacă poţi să ne povesteşti?
- Aici este foarte mult de spus, motiv pentru care voi da doar câteva elemente de ordin general. Nu aș zice neapărat că sunt niște terapii, ci mai degrabă forme de evoluție fizică, mentală și spirituală. Anumite sporturi, cum sunt înotul, hatha yoga sau schiul, sunt adevărate terapii pentru latura fizică a omului, așa cum meditația, muzica de relaxare sau rugăciunea pot fi remedii extraordinare pentru suflet. Există, și, uneori, chiar pun în aplicare anumite tehnici speciale, cum ar fi cele de respirație (Pranayama sau Holotropică), terapia prin frig sau scufundările. Legat de partea mentală, experiența în psihologie a Medanei (cu specializarea Family Psychologist - Mentor), ne este de mare ajutor în ceea ce privește autocontrolul, stăpânirea emoțiilor, modul de a relaționa între noi, dar mai ales cu ceilalți și înțelegerea mai bună a gândirii și comportamentului uman. Până și faptul că avem grijă de trei suflete nevinovate de căței, dintre care doi maidanezi salvați de Medana de pe străzi, loviți de mașină sau degerați de frig în zăpadă, face parte dintr-o mare lecție de viață, un adevărat examen ce ne învață ce înseamnă iubirea necondiționată și loialitatea.
„Nu aș mai tolera singurătatea în doi”
- Ai făcut și în trecut terapii psihologice?
- Nu am făcut niciodată așa ceva! Doar de când am cunoscut-o pe Medana am început să mă deschid ușor și să îmi descopăr aptitudini pe care nici eu nu mi le cunoșteam. Pentru mine ea a fost cel mai bun „psiholog”, care a avut o influență majoră, dar mai ales pozitivă în viața mea. A avut atât dibăcia, dar mai ales răbdarea necesară încât să mă facă să ies din convingerile mele limitative astfel încât, odată deschisă „cutia Pandorei”, să înceapă să îmi placă noul stil de viață, să înțeleg că orice om are dreptul la demnitate, iubire și respect.
- Dacă l-ai avea în faţă pe Alin Oprea de la începuturile carierei, să zicem, de prin 2000, ce i-ai spune acum?
- I-aș spune să își vadă de carieră și atât!
- Ai face lucrurile la fel?
- Cu siguranță, nu! Nu aș mai tolera compromisuri de niciun fel, nu aș accepta mai puțin decât mi se cuvine și nu aș mai fi de acord cu singurătatea în doi.
- Ai vreun regret legat de „Talisman”, de parcursul trupei? Crezi că ai fi putut face mai mult?
- Niciun regret! Întotdeauna există însă loc de mai bine, dar eu pentru „Talisman”, vă spun cu mâna pe inimă, am dat mereu tot ce am avut mai bun.
„Am avut nevoie de 50 de ani să realizez ce înseamnă împlinirea în viaţa unui om“
- Spuneai că Medana a contribuit la această schimbare a ta…
- Enorm! Mi-a deschis ochii, mi-a schimbat radical viața și mă bucur că s-a întâmplat așa.
- Cum este relaţia cu ea?
- Ideală. Deși, sincer, niciodată nu am crezut că există așa ceva.
- Eşti un bărbat împlinit? Te simţi iubit?
- Am avut nevoie de 50 de ani să realizez ce înseamnă împlinirea în viața unui om, dar mai ales să simt ce înseamnă cu adevărat să iubești și să fii iubit.
- Sau, mai bine zis, te simţi iubit, în sfârșit?!
- Da, mă simt apreciat pentru prima dată în viața mea la intensitate maximă, total dezinteresat. Simt iubire necondiționată, iar asta mă face să cred că sunt un om realmente binecuvântat.
- Cum te-a cucerit Medana? Şi cum te-a făcut să crezi din nou în iubire?
- Cu felul ei unic. Inedit... Cu multă răbdare, tandrețe și afecțiune, m-a făcut să cred din nou în sentimente, deși a avut o misiune extrem de dificilă. După ce ești trădat, îți este aproape imposibil să mai ai încredere într-o femeie. Și totuși... S-a întâmplat! (surâde fericit)
„Medana este perfectă!”
- Cum ai descrie-o în câteva cuvinte?
- Perfectă! Ea nu are nevoie de mai multe cuvinte.
- Când şi unde v-aţi cunoscut?
- În primăvara anului 2019, undeva în Ardeal.
- După o căsnicie eşuată şi un divorţ interminabil, mai crezi în căsătorie?
- Sigur că da! Chiar îmi doresc enorm asta.
- Ai cerut-o de nevastă pe Medana? Cum a fost momentul? Se aştepta?
- Da, am făcut cererea de mai multe ori chiar, și urmează să o mai interpretez odată într-un cadru de basm, dar nu vreau să divulg prea mult fiindcă nu voi mai reuși să o iau prin surprindere și îmi doresc să fie un moment emoționant pentru ea, în special...
- Deci, urmează și nunta…
- Da, urmează și nunta!
- Cum ești cu cei mici, copiii Medanei? Cum s-a legat conexiunea între voi?
- Absolut!
- Cum îi simţi pe ei în relaţia cu tine? Au fost mai sceptici la început, s-au apropiat greu de tine?
- Fiind copii echilibrați, ei au înțeles că divorțul a fost între părinții lor, nu între părinți și copii, așa că m-au acceptat încă de la început.
- Îţi lipseşte ceva?
- Absolut nimic! Sunt atât împlinit, dar mai ales fericit! Am primit de la viață chiar mai mult decât mă așteptam vreodată, așa că nu pot decât să fiu recunoscător și să îmi trăiesc în iubire, credință și adevăr anii care vor urma, alături de unica mea Medana.