de Cristina Tache
„Fata cu părul de foc” este mai fericită ca oricând. A devenit mămică, s-a căsătorit cu omul iubit şi a reuşit să aibă căminul pe care şi-l dorea. Într-o zi friguroasă de decembrie, pe o ninsoare de poveste, am plecat să o cunosc pe Mădălina Manole, cea care ani la rând ne-a bucurat tuturor sufletele cu melodiile sale atât de frumoase. După un trafic infernal prin Bucureştiul înzăpezit, am ajuns într-o zonă din afara oraşului, acolo unde Mădălina s-a mutat de curând alături de fiul şi de soţul său. M-a întâmpinat în pragul uşii, zâmbitoare şi parcă mai frumoasă ca niciodată. Am pătruns cu timiditate în universul său, pentru a-i simţi fericirea, împlinirea, dar şi pentru a face cunoştinţă cu cel mai frumos dar pe care Dumnezeu îl poate oferi unei femei: copilul său. Casa Mădălinei este amenajată cu bun gust şi îţi inspiră căldura unui cămin adevărat. Discuţia a decurs firesc şi sincer. Ceea ce a urmat aflaţi în rândurile de mai jos.
„În sfârşit, avem căsuţa pe care ne-am dorit-o”
Împreună cu soţul său, Petru, Mădălina şi-a construit o casă departe de agitaţia oraşului. Are o curte frumoasă, unde, în scurt timp, Petru jr se va juca şi va alerga fericit. Cu toată zăpada care o îmbracă, pare un cămin de vis, în care Mădălina şi-a găsit liniştea sufletească. „Am reuşit să construim această casă după un an şi jumătate, perioadă în care eu şi soţul meu ne-am adunat toată energia posibilă şi ne-am luptat să finalizăm acest vis mai vechi. După destule sacrificii de ordin material, şi nu numai, avem, în sfârşit, căsuţa pe care ne-am dorit-o”, îmi spune entuziasmată frumoasa cântăreaţă. Nu mă pot abţine să nu o întreb direct dacă se simte împlinită în acest moment. Mădălina pare că a reuşit să obţină de la viaţă lucrurile pe care şi le-a dorit ani de-a rândul: „Trăiesc împlinirea supremă a oricărei femei din lume. Sunt mamă la rândul meu şi abia aştept să mă bucur de fiorul îmbrăţişărilor copilului meu şi de primul «Te iubesc, mami!»”.
Cea mai binecuvântată dintre femei
Discuţia se îndreaptă firesc spre „minunea” din viaţa Mădălinei, Petru jr. În urmă cu şase luni şi-a ţinut pentru prima dată fiul în braţe, şi viaţa i s-a schimbat cu totul. În ochii ei văd o sclipire aparte, pe care doar o femeie care a devenit mamă o poate avea. „Mă simt cea mai binecuvântată dintre femei. Plutesc de fericire! Din momentul în care l-am ţinut pe Petru în braţe, la maternitate, am avut sentimentul că trăiesc o altă viaţă. Singura mea părere de rău este că am senzaţia unui timp ce se consumă prea repede. De aceea, vreau să trăiesc la intensitate maximă fiecare oră petrecută cu familia mea”, îmi spune Mădălina, strângându-l pe fiul său în braţe. Chiar dacă soţul se fereşte să apară în „lumina reflectoarelor”, preferând să rămână în umbră şi să îşi vegheze soţia cu dragoste, sunt curioasă să aflu cum a reacţionat el când a aflat că va fi tătic. Mădălina îmi răspunde imediat, cu emoţie: „Reacţia sa a fost una firească, pe care o are orice soţ care ştie că într-o zi va primi vestea cea mare!”.
„Sunt temperamentală şi am un regim de viaţă foarte activ”
Nu pot să nu remarc că Mădălina arată mai bine ca niciodată. Dacă nu aş şti, nu aş putea spune că în urmă cu şase luni a devenit mămică. O întreb despre perioada sarcinii şi despre cum a transformat-o faptul că timp de nouă luni a purtat în pântece „minunea” pe care astăzi o ţine în braţe. „Sarcina a fost cea mai frumoasă perioadă din viaţa mea până la momentul naşterii şi să ştii că mi-e dor deja de ea. Aş mai vrea să retrăiesc filmul celor nouă luni. Nu am avut o sarcină dificilă, cu pofte sau alte stări specifice, dar a trebuit să fiu monitorizată cu atenţie, din cauza celor patru fibroame ce au crescut în burtică o dată cu puiul nostru şi care ulterior au fost îndepărtate. Profesorul Bogdan Marinescu, cu care am născut, şi doctorul Iosup au avut grijă de mine. Deşi am mâncat destul de mult şi de toate, nu am luat în plus mai mult de 15 kg, aşa că am scăpat destul de repede de ele, fără să mă preocupe acest lucru. Am o fire temperamentală şi un regim de viaţă foarte activ, ce nu mă lasă să mă îngraş. Sportul şi tratamentele de înfrumuseţare pot să mai aştepte! Lista priorităţilor mele începe cu familia mea şi se termină cu mine. Aşa am fost de când mă ştiu!”, îmi mărturiseşte proaspăta mămică.
„Vreau să ştie că este un copil binecuvântat şi ocrotit de Dumnezeu!”
Mădălina îmi vorbeşte atât de sincer şi de cald despre familie, încât mă simt de parcă ne-am cunoaşte de-o viaţă. Mădălina a decorat casa în spiritul Sărbătorii şi a împodobit bradul pentru „puiul săi”. Este primul Crăciun pe care îl vor petrece ca o familie completă şi fericită: „Anul acesta, Dumnezeu îmi dăruieşte Crăciunul la care am visat mereu! Vom sta acasă şi vom fi, de data aceasta, gazde pentru cei din familie. Am împodobit bradul, de altfel şi cel mai mare pe care l-am avut vreodată. Vom face multe poze cu Petru jr, pentru ca atunci când va fi mare să vadă cum a arătat primul Crăciun din viaţa sa”. De acum, Mădălina va retrăi bucuriile copilăriei alături de fiul său, pe care îl va învăţa colinde şi poezii pentru Moş Crăciun. „În primul rând, îmi doresc să-l fac să simtă şi să înţeleagă că întotdeauna aceste Sărbători se trăiesc şi se petrec acasă, cu familia. Şi mai vreau să simtă că este un copil binecuvântat şi ocrotit de divinitate încă din burtica mamei”, spune cu lacrimi în ochi îndrăgita interpretă.
„Eu şi fratele meu spărgeam globurile ca să facem felicitări”
Pentru că suntem în preajma Crăciunului şi Mădălina îmi vorbeşte atât de frumos despre primele Sărbători de Iarnă din viaţa lui Petru jr, profit de ocazie şi o întreb şi despre amintirile sale din copilărie legate de această perioadă. Un zâmbet îi înfloreşte pe buze şi privirea i se înseninează şi mai tare, apoi începe să depene amintiri: „Cele mai dragi momente rămân dimineţile de 25 decembrie, când, împreună cu fratele meu mai mic, mă trezeam şi găseam, apărut ca din senin, bradul gata împodobit. Cea mai hazlie amintire este a unui Crăciun în care noi doi, fiind foarte mici şi puşi pe şotii, am aşteptat să plece părinţii la cumpărături şi ne-am pus pe spart globuleţele de brad ca să facem din ele praf lucios pentru felicitările de Anul Nou. Îmi aduc aminte că îmi doream să simt mirosul de portocale în toată casa, iar în rugăciunea mea îi ceream lui Moş Gerilă să aducă multă zăpadă. N-am fost un copil pretenţios”, spune ea cu sinceritate. După aceste amintiri dragi, o întreb ce îşi doreşte să găsească sub brad anul acesta şi îmi răspunde imediat: „Anul acesta aş vrea să găsesc sub brad un album plin de fotografii cu Petru”.
M-am despărţit de Mădălina ca de o prietenă, emoţionată de tot ceea ce îmi povestise şi încărcată cu energie pozitivă.
Mădălina şi soţul său, Petru, au ales aceeaşi zi pentru cununia religioasă şi creştinarea fiului lor. Totul s-a desfăşurat într-un loc cu o mare încărcătură spirituală: o mănăstire din Moldova, alături de oamenii dragi din viaţa lor: „Am vrut să ne bucurăm împreună cu familiile noastre şi cu câţiva prieteni de trei zile de poveste, aşa că am ales să ne unim destinele şi să-l botezăm pe Petru jr la un schit al unei mănăstiri foarte cunoscute de lângă Suceava. Am făcut această alegere pentru frumuseţea recunoscută a acestor locuri, dar şi pentru că nu ne-am dorit musafiri-«surpriză» la aceste evenimente intime. În timpul botezului, copilul nostru a reuşit să uimească pe toată lumea, pentru că a fost mai degrabă ocupat cu studierea locului sfânt în care se afla decât cu plânsul. Preotul care l-a creştinat a rămas impresionat de cuminţenia lui şi i-am promis că-l vom aduce, ori de câte ori vom avea ocazia, să-l împărtăşească”.
Nu puteam să nu o întreb şi despre planurile sale profesionale. „Am o datorie mai veche faţă de fanii mei, aşa că după Sărbători voi aduce în casele iubitorilor de muzică un album nou. Ştiu că sunt mulţi cei care aşteaptă cântece noi de la mine, iar eu sunt nerăbdătoare să ne întâlnim faţă în faţă şi să cântăm împreună refrenele de pe acest album. Promovarea va începe din ianuarie, iar lansarea va fi în februarie. Îmi doresc să lansez albumul în câteva oraşe mari din ţară, pentru că momentele cele mai frumoase pentru mine, ca artist, rămân cele în care sunt în faţa oamenilor”, declară „fata cu părul de foc”.