de Cătălina Tăgârţă
- Femeie de succes în afaceri, soţie minunată, mamă a doi copii
Luna decembrie a adus o mare bucurie în familia Prigoană, pe micuţul Eduard Gabriel. Sosirea bebeluşului acasă a fost prilejul pentru care uşile locuinţei nu s-au mai închis de mai bine de o lună. Mese întinse, muzică, voie bună şi invitaţi peste invitaţi, poftiţi sau nepoftiţi, care vin să-l cunoască pe noul membru al familiei... Cam aceasta e atmosfera la reşedinţa din Pipera.
„După spital, o ţinem numai în petreceri”
- Cum e cu un nou bebe în casă?
- E excelent, dar încă nu realizez foarte bine că am doi copii.
- E greu să o luaţi de la început, cu pamperşi, biberoane, nopţi nedormite?
- Destul de greu. Piticul se trezeşte din trei în trei ore, dar am noroc cu mama, care mă ajută foarte mult. Problema e că noul program a dat-o şi pe ea puţin peste cap, şi asta nu e tocmai bine. De aceea intenţionez să mai iau o bonă, ca să o ajute. Vom vedea ce va fi, încă n-am avut timp să mă gândesc la asta.
- E o diferenţă de trei ani între Mihai Maximus şi Eduard. S-a acomodat deja cu cel mic?
- Mihăiţă e în faza de acceptare. Prima reacţie a fost ok. Când l-a văzut la spital a râs, a fost curios, ne întreba dacă şi el a fost aşa mic. Înainte să nasc spunea că-i va da şi lui jucăriile sale să se joace, dar acum a înţeles că bebe e prea mic pentru asta, aşa că îl lasă în pace. E foarte distractiv atunci când îl luăm pe cel mic din pătuţ. Mihai se aşază în locul lui, îl imită şi am impresia că e puţin gelos pe el. Vrea mai multă atenţie, uneori cere şi el un scutec, deşi abia îl dezobişnuisem de el, şi vrea biberon, la fel ca bebe, în locul termosului cu Spiderman, pe care îl adora înainte.
- Soţul cum se comportă cu cel mic?
- Silviu e foarte grijuliu cu bebeluşul. Se trezeşte noaptea, îi dă biberonul, îi face baie în fiecare seară, e un soţ exemplar.
- Planuri pentru botez?
- Încă nu am făcut. Am fost puţin „ameţită” după naştere. Am stat o săptămână în spital, iar de când am ajuns acasă o ţinem numai în petreceri. Când m-am măritat, i-am zis lui Prigoană că vreau casă mare, cu musafiri, mese întinse şi uite că visul mi s-a împlinit. Acum, prietenii aproape că se autoinvită la mine. Îmi place să am invitaţi, dar la un moment dat începi să oboseşti, mai ales în starea mea, că sunt după naştere. În plus, m-am săturat de aşa-zişii „prieteni” care mă vorbesc pe la spate. Nu mai vreau să-mi aud vorbe de la oamenii cu care sunt ospitalieră şi pe care-i servesc la masă.
- Spuneţi că aţi obosit. Să înţeleg că nu v-aţi revenit complet după operaţie, nu?
- Încă nu. Mă doare spatele, tot corpul, simt că m-a călcat tramvaiul. (râde) Imaginează-ţi că asta e a patra cezariană la mine - am avut două înainte, apoi o operaţie în acelaşi loc şi acum aceasta.
- Înseamnă că nu vă mai gândiţi să „lucraţi” şi la o fetiţă?
- Mi-aş dori, dar e foarte riscant. Nu mă simt bine deloc, sănătatea mea e în pericol, aşa că o să mă opresc aici. Cel puţin aşa gândesc acum.
„Eduard a fost cadoul principal pentru întreaga familie”
- Vă simţiţi mai împlinită acum, că aveţi doi copii?
- E o satisfacţie să ai doi copii, iar eu sunt mândră de asta şi sunt fericită şi împlinită că sunt amândoi bine, sănătoşi. Dar, în acelaşi timp, înseamnă şi o responsabilitate mare, trebuie să stai cu ei, să ai răbdare, să te joci. Cel mare pune tot soiul de întrebări şi trebuie să-i răspund la fiecare, să nu-şi facă impresii greşite.
- Un copil vine, altul pleacă... E adevărat că Honorius are gânduri de însurătoare?
- E de ceva vreme cu fata asta şi văd că se înţeleg bine, dar e problema lor dacă se căsătoresc sau nu. Nici eu şi nici soţul meu nu dorim să ne implicăm în deciziile lor. Oricum, eu m-am înţeles întotdeauna bine cu eventuala viitoare noră. (râde) E o tipă super.
- Cum aţi petrecut primul Crăciun în formaţie completă?
- A fost foarte frumos, ca în familie... Am avut şi un Moş Crăciun „real” pentru pitici. Mihăiţă l-a văzut pe Moşul şi la grădiniţă, a primit cadouri şi i-a plăcut foarte mult. Problema e că în perioada asta sunt mulţi viruşi acolo, aşa că trebuie să fim foarte atenţi să nu-i aducă acasă, la cel mic, pentru că el nu are încă imunitatea formată, iar copiii dorm în aceeaşi cameră. Abia aştept să ne mutăm în casa cea nouă, în centrul Bucureştiului, la Piaţa Unirii, pentru ca fiecare copil să aibă camera lui!
- Nu vă mai place în Pipera?
- Nu e vorba neapărat de asta, dar nu mai suport zona, pentru că suntem oarecum izolaţi. Oraşul e oraş, orice-ai zice. Din cauza sarcinii n-am putut să mă ocup de casă, să stau cu muncitorii, dar trebuie să mă apuc de treabă cât de curând, să pun decoraţiunile la punct.
- Ce cadouri aţi primit de Crăciun?
- Cum era de aşteptat, Eduard a fost cadoul principal pentru întreaga familie. Dar luna asta am vorbit deja cu „Moşul” (n.r. - Silviu Prigoană) să-mi aducă şi mie câte ceva de îmbrăcat şi încălţăminte de la Mihai Albu, pentru că nu prea mă mai cuprind cele vechi.
- Aveţi vreun plan de vacanţă? Sau cel puţin un week-end în doi, să vă refaceţi?
- Într-adevăr, am ajuns la saturaţie şi îmi e tare dor de o vacanţă, dar n-aş pleca fără copii, pentru că mi-ar fi foarte dor de ei.
Etno TV, locul doi la audienţă pe 1 ianuarie!
- Şi pe plan profesional vă merge bine. Etno TV a ieşit pe locul 3 la audienţă de Crăciun şi de Revelion. Vă aşteptaţi la aşa ceva?
- Aproape că nu-mi vine să cred, dar sunt şi mai fericită, pentru că în prima zi din ianuarie am urcat chiar pe locul 2, după Antena 1, cu emisiunea „Poveşti de viaţă” moderată de Aurelian Preda. E o satisfacţie enormă. Când am venit la conducerea staţiei, postul era aproape în faliment, iar acum, când văd că rezultatele muncii mele au început să se vadă, sunt foarte mândră de asta.
- Se pare că deciziile pe care le-aţi luat la nivel de conducere au fost bune şi au dus, astfel, la acest succes. Mai urmează şi alte schimbări în cadrul televiziunii?
- Mi-am propus să triem publicul şi să facem spectacole de divertisment. Oamenilor le place muzica, voia bună... În prezent s-a ridicat o nouă generaţie de artişti pe care trebuie să o încurajăm, pentru că prinde bine la public. Tot respectul pentru artiştii anilor ‘80, au avut şi ei perioada lor de glorie, dar acum nu prea mai pot cânta, aşa că trebuie să facă loc şi altora. Unii m-au criticat când am adus în faţă prezentatoare tinere, frumoase, cu fuste scurte, cum sunt Andreea Podărescu şi Roxana Vaşniuc, dar publicul priveşte cu alţi ochi o fată frumoasă. Într-adevăr, când mă voi întoarce la serviciu urmează nişte şedinţe, nişte schimbări...
- Vreţi să mai faceţi acţiuni de promovare a postului tv, în aer liber?
- Da. Când se va încălzi vremea vrem să organizăm câteva evenimente, să aflăm care e publicul nostru, să ne apropiem de el. Dacă facem un spectacol în parc, spre exemplu, şi acolo vin 200 de oameni, bătrâni sau tineri, înseamnă că ei sunt şi cei care ne urmăresc de acasă, din faţa televizorului.
- Despre postul Taraf TV ce ne puteţi spune?
- Taraf TV e un post de nişă, cu videoclipuri. Suntem pe locul întâi la posturile de muzică şi, cu toate astea, potenţialii clienţi de publicitate nu vor să-şi asocieze numele cu acest post doar pentru că difuzăm manele.
- Veţi coordona în continuare cele două televiziuni de acasă, rămâneţi în concediu pentru creşterea copilului sau vă întoarceţi la serviciu?
- Mă gândesc să-mi reiau activitatea cât de curând. Am stat destul în pat în timpul sarcinii, aşa că doresc să ies din casă cât mai repede, să merg la mall, să mă plimb... O să merg mai des la serviciu, va fi altceva.
„Cineva a zis: «I-a dat şi Prigoană o jucărie nevestei sale!»”
- Cum vă refaceţi după naştere, mergeţi la sală?
- Încă nu am voie să merg la sală, din cauza operaţiei. Mă răsfăţ doar cu câte un masaj. Oricum, cred că trebuie să-mi fac un RMN, să văd dacă e în regulă coloana şi-apoi mă voi gândi la sport.
- În privinţa regimului alimentar ce ne puteţi spune? Ţineţi vreo dietă în această perioadă?
- Nu ţin niciun regim, dar încerc să nu mai mănânc mult. În schimb, beau foarte multe sucuri naturale de portocale, pentru că au vitamina C.
- Aveţi o familie fericită, sănătoasă, vă pregătiţi să vă mutaţi în casă nouă, iar televiziunile pe care le conduceţi merg foarte bine, chiar şi pe timp de criză. Ce vă mai doriţi pentru viitor?
- Când mi-a dăruit Prigoană Etno TV şi Taraf TV nu se gândea multă lume că pot manageria două staţii. Cineva chiar a zis, mai în glumă, mai în serios: „I-a dat şi Prigoană o jucărie nevestei sale!”, dar uite că jucăria a funcţionat. Chiar dacă ai zece contabili, tot trebuie să te implici ca să meargă treaba, iar eu exact asta am făcut. Înainte să vin la conducere, grila Etno TV nu fusese schimbată de şase ani. Oricât de talentat ar fi un om, dacă face o emisiune atâta vreme, publicul se plictiseşte. Se cer melodii noi, românul vrea să asculte muzică de petrecere. Cu toate acestea însă, cele două televiziuni, care merg acum de la sine, nu sunt visul vieţii mele. Eu sunt om de tabloid, aşa că aştept oferte. Îmi doresc să fac ceva şi pentru mine, nu doar să fiu omul din spate. Ca o glumă, aşa, pot spune că anul trecut, cât m-am ocupat de staţii, am ascultat mai multă muzică decât în toată viaţa mea.
- Intenţionaţi să reluaţi emisiunea „La şuetă cu Bahmu”?
- Încă nu ştiu. Am avut câteva discuţii înainte de Sărbători, dar am zis să aştept să nasc, să mă liniştesc puţin şi să mă gândesc apoi. Oricum, aştept şi alte propuneri.
- Ce mai face căţelul Bijoux? Înainte îl luaţi în emisiune, era răsfăţatul familiei...
- E bine. De când cu cei mici, este pe locul doi. Îl mai băgăm şi pe el în seamă, dar nu atât de mult ca înainte. Era normal. Oricum, Bijoux i-a rămas fidel soţului meu. De când pleacă el de acasă şi până se întoarce stă cocoţat pe spătarul de la canapea şi se uită pe fereastră. Cum aude motorul maşinii lui Prigoană dă din coadă, se bucură teribil şi dă fuga la uşă, să-l întâmpine şi să-şi ia porţia de mângâiat.
- „Poveşti de viaţă” (cu Aurelian Preda);
- Festivalurile naţionale pe care le difuzăm ocazional;
- „Văru’ Săndel şi prietenii”;
- „Veselie în bucătărie” (cu Bianca şi Gheorg).