de Gabriela Niculescu

- Noul fenomen al muzicii de petrecere

Florin Necşoiu, alias Nek, este cel mai apreciat compozitor de muzică etno şi de petrecere, fiind numit chiar „Moga al lăutarilor”. Nek a compus pentru cei mai importanţi artişti ai genului din România şi din Bulgaria, dar nu este apreciat doar de aceştia, ci şi de publicul care i-a urcat piesele în primele locuri ale topurilor de specialitate. Artistul ne-a vorbit deschis despre drumul său de la muzica populară cântată la nai şi pian la muzica instrumentală de café concert, la cea uşoară şi dance - voce şi până la cântecele etno şi de petrecere.

„Am studiat naiul şi pianul”
- De unde vine porecla Nek?
- De când eram mic, prietenii mi-au scurtat numele de familie, Necşoiu, şi m-au strigat Nek. Nu mi-a trebuit multă muncă pentru a-mi alege numele de scenă.

- De câţi ani faci muzică şi ce ai studiat?
- Muzică fac de la 7 ani. Am studiat întâi pianul la Şcoala de Muzică din Târgovişte, iar din clasa a VII-a m-am mutat la Bucureşti, la Liceul „Dinu Lipatti”, unde am studiat naiul ca instrument principal şi pianul, ca instrument secundar. Eu nu puteam să fac altceva în viaţă decât ceea ce fac astăzi. Muzica este pasiunea mea.

- De la cine ai moştenit pasiunea şi talentul pentru muzică?
- De la tatăl meu, care a urmat acelaşi liceu şi a studiat naiul şi fluierul. Pot spune că el mi-a inspirat dragostea pentru muzică, iar talentul mi l-a dat Dumnezeu.

- Ce amintiri dragi ai din copilărie?
- Copilăria mi-am petrecut-o în Târgovişte, iar de la 8 ani am fost prin spectacole în ţară şi peste hotare cu ansambluri folclorice. Cea mai frumoasă perioadă era cea în care plecam din ţară, pentru că pe atunci nu prea putea să iasă oricine. În timpul unui turneu în Italia am fost călcat pe picior chiar de autocarul nostru şi am ajuns acasă cu piciorul în ghips. Asta nu a fost plăcut deloc, dar spitalul în care am ajuns era foarte frumos faţă de ceea ce aveam noi în ţară.

„Am compus peste 2.000 de piese”
- Pentru cine ai compus piese până acum şi câte s-au adunat?
- Nu aş putea să număr, dar sunt peste 2.000 de piese. Am lucrat cu drag pentru toţi marii artişti ai genului din România şi din Bulgaria.

- Ce muzică îţi place să asculţi şi ce artişti preferaţi ai?
- Ascult multă muzică. Pot găsi piese care să-mi placă, în orice gen. De la noi îmi plac Connect-R şi Elena.

- Ştiu că ai susţinut concerte şi în afara ţării. Unde ai fost primit cel mai bine?
- Am fost în Italia, Spania, Germania şi Austria. Peste tot am fost primit foarte bine şi am avut parte de un public extraordinar.

- Ce hobbyuri ai în afară de muzică?
- Pescuitul. Numai că nu prea am timp să mă relaxez şi să mă bucur de un peşte prins de mine în cârlig.

- Care este cel mai de preţ lucru din viaţa ta?
- Familia reprezintă sprijinul şi bucuria mea, soţia şi cele două fetiţe superbe, părinţii şi muzica. Succesul în carieră nu are nicio valoare dacă nu ai cu cine să-l împarţi.

- Povesteşte-ne o întâmplare amuzantă pe care ai trăit-o pe scenă.
- Pot să vă povestesc o întâmplare amuzantă a cărei protagonistă a fost soţia mea, care mă însoţea la un spectacol. Eu cântam pe scenă, iar ea era în public pentru a filma spectacolul. În jurul ei erau foarte multe fete, care îmi strigau numele şi se manifestau gălăgios. La un moment dat, o domnişoară a împins-o pe soţia mea zicându-i „Dă-te, fată, să-l văd pe Nek!”, după care a continuat să îmi strige numele. Soţia mea i-a replicat că şi ea a venit tot pentru acelaşi lucru, dar domnişoara i-a mărturisit: „Da, dar eu sunt fana cea mai tare!”. Bineînţeles că am râs după spectacol.

„În afară de muzică rock, fac orice”
- În afară de muzică etno şi de petrecere, compui şi piese din alte genuri?
- În afară de muzică rock, fac orice. Eu obişnuiesc să lucrez şi cu alte studiouri pentru a scoate un sound şi un mixaj foarte bun, în funcţie de ce gen muzical este vorba. Nu-mi bat niciodată joc de munca mea. Îmi place ca tot ceea ce fac să iasă foarte bine, iar cei pentru care lucrez să fie mulţumiţi.

- Există vreun artist din România, din muzica uşoară, alături de care ţi-ar plăcea să cânţi?
- Artiştii de muzică uşoară deschişi să cânte cu cei din segmentul meu de muzică sunt foarte puţini. În general, nu mi-am dorit să colaborez cu nimeni, pentru că fiecare este pe drumul său. Dar aşa cum am spus, unul dintre preferaţii mei este Connect-R.

- Dacă un interpret de muzică populară, uşoară sau de alt gen ţi-ar cere să-i compui piese, ai face-o?
- Bineînţeles. În limita timpului meu disponibil compun şi orchestrez pentru toată lumea. De obicei, artiştii vin trimişi de casele de producţie cu care colaborez, dar se întâmplă să mai lucrez şi pentru alţii.

„Am trăit în Franţa şi am dus destul dorul de ţară”
- Te-ai gândit vreodată să pleci din ţară, să trăieşti în altă parte?
- Am trăit în Franţa şi am dus destul dorul de ţară. Nu aş vrea să plec nicăieri în lume, pentru că tot ce mi-e drag este aici, în România. Dar niciodată nu poţi şti încotro te duce destinul.

- Ai vreun vis care nu s-a îndeplinit până acum? Ce-ţi mai doreşti?
- Încă mai lucrez la ceea ce am stabilit că voi realiza. Pe viitor îmi doresc să am cea mai mare casă de producţie. Asta îmi doresc pe plan profesional. În ceea ce priveşte familia mea, tot ceea ce contează e să trăim mulţi ani sănătoşi şi să ne bucurăm de tot ceea ce e frumos în această viaţă.

- De ce crezi că oamenii îţi iubesc muzica?
- În general, românii ascultă muzică în ceea mai mare parte a timpului liber. Pentru noi, a te distra e strâns legat de muzică. Dansăm, cântăm, pentru că asta ne face să ne simţim bine sau să uităm de griji. Majoritatea cântecelor mele sunt de dragoste şi de pretrecere şi cred că de aceea tinerii îmi iubesc muzica.

- Ce mesaj le transmiţi fanilor tăi?
- Să fie cum au fost şi până acum, pentru că sunt extraordinari. Să cumpere albume originale, să vină la spectacole, iar noutăţi despre mine pot afla de pe www.nekmusic.ro, pe Facebook, precum şi pe pagina mea de YouTube.

„Muzica frumoasă poate fi făcută indiferent de gen“

- Ce genuri muzicale ai abordat înainte de a ajunge la muzica de petrecere?
- De mic am început să cânt muzică populară la nai şi la pian. A urmat muzica de café concert, tot la instrumente. Mai târziu am cântat cu vocea muzică uşoară şi dance. Pasul spre muzica de petrecere a fost făcut într-o perioadă în care asta era ceea ce se cerea pe piaţă. Nu am regretat niciodată, pentru că muzica frumoasă poate fi făcută şi cântată indiferent de gen.

„În timpul unui turneu în Italia am fost călcat pe picior chiar de autocarul nostru şi am ajuns acasă cu piciorul în ghips. Asta nu a fost plăcut deloc, dar spitalul în care am ajuns era foarte frumos faţă de ceea ce aveam noi în ţară“