de Dana Purgaru

- Supereroul ruşilor cu veleităţi de dictator, la al treilea mandat de preşedinte al ţării

Fost ofiţer KGB, practicant de judo, pilot de avioane, vânător de balene, dar şi protector al speciilor pe cale de dispariţie, pilot de maşini de curse, „pasager” pe submarin în Lacul Baikal, descoperitor de amfore din Antichitate, hocheist pasionat, căsătorit cu o fostă stewardesă, dar mai ales lider autoritar şi mare strateg pe tabla de şah a politicii interne şi externe. Acesta este CV-ul unuia dintre cei mai puternici oameni ai lumii: Vladimir Putin, reales la 4 martie la conducerea Federaţiei Ruse, în cel de-al treilea mandat.

Atrăgea recruţi pentru KGB
Născut în Leningrad, actualul Sankt Petersburg, la 7 octombrie 1952, într-o familie modestă - mama muncitoare la o fabrică, tatăl militar pe submarin - Vladimir Vladimirovici Putin a absolvit Facultatea de Drept şi a intrat în KGB. Din 1985 până în 1990 a lucrat pentru serviciul secret rus în Dresda (Germania de Est). În 1990 a fost chemat acasă şi i s-a oferit o poziţie la Universitatea de Stat din Leningrad, unde avea printre sarcini supravegherea corpului studenţesc şi atragerea de recruţi pentru FSB (succesoarea KGB). Acolo s-a reîntâlnit cu fostul său profesor, Anatol Sobceak, care era primar al oraşului. Acesta l-a adus la primărie şi i-a dat în sarcină Comitetul pentru Relaţii Externe. Foarte loial lui Sobceak, a trecut cu bine printr-o anchetă de corupţie şi şi-a creat un grup de apropiaţi care au devenit, în timp, figuri de prim-rang în Federaţia Rusă. Printre ei se număra şi Dmitri Medvedev - cel care i-a ţinut cald scaunul de preşedinte între anii 2008 şi 2012, când nu a mai putut candida, şi Alexei Miller - CEO Gazprom.

De la „om din umbră” la „braţ de fier”
În 1996, Putin a fost chemat la Moscova şi a primit o funcţie în Administraţia Prezidenţială, care funcţiona ca guvern din umbră în perioada lui Boris Elţîn. Loialitatea şi sârguinţa cu care îşi îndeplinea sarcinile l-au făcut să urce constant treptele puterii, iar în 1998 a fost numit şeful FSB.
În 1999, Boris Elţîn, tot mai slăbit de boală, l-a numit pe Putin premier şi l-a desemnat succesor oficial. Neoficial, s-a vehiculat ideea că Elţîn l-ar fi preferat pe Putin în schimbul promisiunii de a stopa orice anchetă ce ar fi putut viza familia sa. La acel moment, nimeni nu îi dădea lui Putin vreo şansă, deoarece nu semăna cu cel pe care îl cunoaştem astăzi, ci era o figură „ştearsă”. În scurt timp, datorită imaginii pe care şi-a construit-o, de dur, de braţ de fier, dar şi a faptului că a instrumentat rapid un nou război în Cecenia, popularitatea sa a atins cote incredibile. Ruşii au văzut în el un salvator al ţării înecate în corupţie, sărăcită de reforme incomplete, dar şi de teritorii.

Criticat pentru sute de morţi
În martie 2000, după demisia lui Elţîn, Putin a câştigat detaşat alegerile prezidenţiale din primul tur. Primul pas pe care l-a făcut a fost declanşarea unui război împotriva oligarhilor care acumulaseră averi uriaşe în urma privatizărilor. A urmat introducerea unor reforme fiscale şi atragerea de partea puterii a mass-media. Catastrofa submarinului nuclear Kursk, în august 2000 (118 morţi) şi criza ostaticilor de la Teatrul Dubrovka, în octombrie 2002 (cel puţin 129 de morţi), i-au adus critici fervente, în special din plan extern.

Campanie în forţă împotriva oricărei opoziţii
Primul semn de îngrijorare legată de veleităţile de dictator ale lui Putin a fost arestarea lui Platon Lebedev, partenerul lui Mihail Hodorkovski în compania petrolieră Yukos, în 2003. Neoficial, cei doi nu respectaseră cerinţa conform căreia niciun om de afaceri nu se putea implica în politică fără voia Kremlinului.
Norocul restaurării imaginii sale a fost determinat de „îngrăşarea” bugetului ţării datorită creşterii preţului la petrol şi gaze, Rusia fiind un exportator important. Acest lucru, combinat cu o politică externă tot mai critică la adresa SUA şi NATO, i-a asigurat lui Putin o realegere facilă, în martie 2004, din primul tur, cu 71%.

Adversar al vederilor liberale?
Al doilea mandat a început în forţă: în septembrie 2004 a avizat din nou o intervenţie în forţă asupra unui obiectiv civil în care militanţi ceceni luaseră ostatici la o şcoală din Beslan, acţiune soldată cu 330 de morţi, dintre care peste 180 de copii.
După arestarea lui Lebedev, a urmat cea a lui Hodorkovski, ale cărui vederi liberale se pare că nu erau deloc pe placul lui Putin. Omul de afaceri care îndrăznise să sponsorizeze opoziţia a fost condamnat la închisoare, Yukos a dat faliment, iar o mare parte din aceasta a ajuns la Roman Abramovici, oligarh obedient lui Putin.
Democraţia din Federaţia Rusă a mai suferit două lovituri din partea lui Putin: asasinarea ziaristei Anna Politkovskaia, în 2006, şi cea a fostului agent secret Aleksandr Litvinenko, în acelaşi an. Ambii erau cunoscuţi drept critici ai regimului de la Kremlin. Misterul morţii lor persistă şi astăzi.

Rocada mare cu Dmitri Medvedev
În 2008, din cauza limitei prevăzute de Constituţie, Putin a fost nevoit să facă o rocadă cu loialul său coleg, Dmitri Medvedev, şi a devenit premier, însă a avut grijă ca înainte de aceasta să îşi aloce mai multe prerogative. În baza acestora a organizat războiul contra Georgiei.
Deşi nimeni nu se mai îndoia de adevăr, la finalul anului 2011, Putin şi Medvedev au recunoscut oficial că au orchestrat rocada de la conducerea Rusiei, moment în care din ce în ce mai multe voci interne au început să îl critice pe cel pe care îl crezuseră iniţial un erou şi un salvator.
Totuşi, în ciuda protestelor de stradă, la 4 martie 2012 Putin a fost „înscăunat” preşedinte în cel de-al treilea mandat, iar declaraţia sa: „Destrămarea URSS este marea catastrofă geopolitică a secolului al XX-lea” dă serios de gândit cu privire la ce „surprize” va mai orchestra Putin în următorii şase ani.

- Până în clasa a V-a nu a fost făcut pionier, din cauza comportamentului indisciplinat.
- Putin a mai avut doi fraţi - unul a murit la câteva luni după naştere, iar al doilea a decedat de difterie în timpul asediului Leningradului.
- Este căsătorit cu Ludmila Putin (născută la 1958), fostă stewardesă şi profesoară de limbi străine, cu care are două fiice: Ekaterina (1985) şi Maria (1986).
- Se pare că averea lui Putin însumează 40 de miliarde de dolari în active.