de Loreta Popa
A fost întotdeauna admirată pentru frumuseţea, inteligenţa şi talentul său. Rolurile pe care le-a construit cu migală de-a lungul carierei au fost croite pe măsura-i, „Cursa”, „Glissando”, „Imposibila iubire”, „Şobolanii roşii” sau „Cel mai iubit dintre pământeni”, ca să enumerăm doar câteva dintre ele. De la Tora Vasilescu am învăţat că fiecare vârstă, trăită cu dăruire, are farmecul şi frumuseţea ei. Se îngrijeşte cu plante, are o alimentaţie sănătoasă. A fugit de Bucureşti, pentru că a vrut să fie înconjurată de natură şi de lumină. S-a retras la Buftea, într-un colţ de Paradis, de unde îi este mult mai uşor să meargă la filmări atunci când este solicitată. În rest, în liniştea grădinii sale, Tora Vasilescu trăieşte fiecare clipă cu bucurie la intensitate maximă.
„O frumuseţe prea conştientă de sine îşi pierde farmecul”
- Cât de mult contează frumuseţea pentru o femeie din punctul dumneavoastră de vedere?
- Îmi vin în minte vorbele unui doctor care mi-a spus, glumind, odată că parcă îi e mai milă de o pacientă frumoasă decât de una urâtă! Dar o frumuseţe prea conştientă de sine îşi pierde farmecul! Poate deveni chiar antipatică.
- Stresul şi alimentaţia nesănătoasă ne împiedică să ne păstrăm sănătatea aşa cum se cuvine. Sunteţi de acord?
- Sunt din ce în ce mai convinsă că alimentaţia nesănătoasă poate fi cauza multor boli grave! Problema e că găsim în comerţ mai mult... imaginea mâncării sănătoase! Se spune că în borcanul de bulion, roşia se găseşte doar pe etichetă! Beau multe ceaiuri şi lapte de soia şi ador mişcarea.
„Gândirea pozitivă nu e o vorbă în vânt”
- Ce anume vă ajută să rămâneţi frumoasă şi elegantă?
- Nu ies din casă fără să mă uit în oglindă, şi imaginea să nu-mi răspundă că arăt cel puţin de bun-simţ! Când am dubii cer sfatul soţului meu, în gustul căruia am încredere! În fiecare seară mă demachiez şi apoi folosesc o cremă hidratantă şi, mai în glumă, mai în serios, nu cred că s-a inventat încă o cremă care să facă ridurile să dispară. Încep ziua cu două pahare cu apă, care ajută la digestie, am grijă să iau medicamentele pentru tiroidă şi apoi fac plimbarea zilnică în grădina mea cu flori.
- Viaţa v-a oferit multe, şi rele, şi bune. Aţi ajuns la o răscruce, şi problemele de sănătate v-au determinat să produceţi o schimbare. A fost greu să vă confruntaţi cu boala?
- Puterea imaginaţiei este foarte importantă în momente de boală! Subconştientul nu are noţiunea de bine sau de rău, dacă vorbeşti mereu de boală, s-ar putea ca el să „audă” şi să prelucreze informaţiile în defavoarea ta! Gândirea pozitivă nu e o vorbă în vânt!
- Ştim că florile vă sunt aproape de suflet...
- Florile par a veni dintr-un alt tărâm, spiritual! Cineva spunea că puterea de a admira măreţia întăreşte sistemul imunitar! Ba mai mult, admirând poţi descoperi măreţia propriei fiinţe lăuntrice! Şi ce bucurie! Cred că atunci când nu poţi să tresari la un mugure înflorit, când nu poţi să mângâi copacii şi nu te mai poţi bucura de nimic se numeşte nerecunoştinţă faţă de natură.
„Am o relaţie specială cu fiecare plantă”
- Despre plante vă place mult să vorbiţi, de altfel ştim că aveaţi în proiect o carte dedicată lor, ce s-a întâmplat cu acesta? L-aţi dus la bun sfârşit?
- Nu e chiar un proiect, e mai mult o dorinţă care sper să se materializeze într-o bună zi. Prin 1992 am fost prinsă de vraja florilor şi mi-am adus plante din toate călătoriile. Am o relaţie specială cu fiecare plantă. Le vorbesc, le mângâi, le îmbrăţişez. Ştiu ce le place. Şi cu legumele procedez la fel. Abia aştept să crească şi să se coacă.
- Sunteţi o iubitoare de animale. Cât de mult vă îmbogăţesc acestea viaţa?
- În curtea mea sunt şi animale, şi flori, şi pomi fructiferi, şi legume adevărate! Când le mângâi, simt toată iubirea universului. Uneori, mai în glumă, mai în serios, spun că asta e România mea, pe care o iubesc!
- Simţire autentică, mult curaj. Personaje care abordează viaţa diferit, de un pitoresc dureros. Ce contează cu adevărat pentru un actor? Ce v-aţi propus atunci când aţi început să faceţi filme?
- Îmi aduc aminte, eram elevă, în fiecare sâmbătă, părinţii ne lăsau să mergem la film, la matineu, era un cinematograf pe malul Dunării, la Tulcea! După ce făceam câteva ture pe faleză cu prietenele mele, prilej de a ne încrucişa privirile cu băieţii şi a lua fericire pentru o săptămână, intram în lumea poveştilor pe celuloid. Elvis Presley, Alain Delon, Sarita Montiel ne dădeau frisoane! Acasă, seara, la culcare, îmi imaginam propriile scenarii de film, în care bineînţeles eroina eram eu! Nu ştiu dacă ai citit: „The Secret!” (n.r. - „Secretul”, de Rhonda Byrne). Secretul e vizualizarea dorinţelor! Cred că aceasta e şi reţeta mea! Când am început să fac filme ştiam deja taina actoriei, aceea de a da impresia că nu interpretezi un personaj, că eşti acel personaj!
„Sunt din ce în ce mai convinsă că alimentaţia nesănătoasă poate fi cauza multor boli grave! Problema e că găsim în comerţ mai mult... imaginea mâncării sănătoase“