de Gabriela Niculescu

Cristina Ciobănaşu (Criss, 16 ani) şi Vlad Gherman (20 de ani) formează un cuplu simpatic atât în serialul „Pariu cu viaţa” difuzat în fiecare miercuri, de la 21:30, la Pro TV, cât şi dincolo de micile ecrane. Povestea lui Criss este una specială, ea reprezentând unul dintre cazurile sociale de la „Dansez pentru tine”, în 2008. Acolo a fost remarcată şi mai apoi îndrăgită de Ruxandra Ion, producătorul general al serialului, care o găzduieşte şi îi sprijină cariera. Vlad este pasionat de muzică şi de actorie încă din copilărie, iar mama sa este cea care a crezut în talentul său. Consideră că participarea la castingul pentru serial i-a schimbat traseul vieţii, el mizând înainte pe Medicină.

Criss: „Ruxandra Ion mi-a devenit o a doua mamă“

- Cum arăta viaţa ta la Vorona, înainte de participarea la „Dansez pentru tine”?
- Probabil, ca a multor copii din ţara asta, din zona Moldovei, cu multe lipsuri, cu doi părinţi care se străduiau din toate puterile să ne ofere strictul necesar mie şi fratelui meu, motiv pentru care mama a fost şi este nevoită să lucreze în străinătate, departe de familie. Nu era uşor.

- Cum s-a produs apropierea dintre tine şi doamna Ruxandra Ion?
- Îmi amintesc că într-o zi, în timp ce eram la „Dansez pentru tine”, Dan Haiducu, din echipa emisiunii, mi-a spus că o doamnă din Buftea m-a văzut la ultima emisiune şi vrea să mă cunoască. A mers cu mine la Ruxandra Ion în birou, unde am aflat că fusese impresionată de cazul meu şi de ochii mei albaştri, şi mi-a promis că o să mă ajute. Apoi am mai fost o dată cu bunica la dumneaei, şi atunci am aflat că îşi doreşte să mă ia la o şcoală de muzică din Bucureşti. Asta se întâmpla în luna mai. La începutul lunii septembrie m-a adus mama cu bagajul făcut la dumneaei, la Bucureşti, şi de atunci asta este casa mea.

- Cum este relaţia pe care o aveţi?
- Deşi la început eram mai timidă în această relaţie, pe parcurs, Ruxandra Ion mi-a devenit o a doua mamă şi cea mai bună prietenă.

- Cât de des ajungi să-ţi vezi părinţii? Îţi petreci vacanţele la Botoşani sau mergi în alte locuri?
- Ajung să-mi văd părinţii mult mai rar decât mi-aş dori, din cauza programului şi a distanţei mari. Vacanţele le petrec cu Ruxandra şi cu noua mea familie, dar încerc să ajung şi acasă, măcar câteva zile. Pe mama o văd cel mai rar, pentru că încă lucrează în Italia.

- Cum se simt părinţii tăi de când ai devenit un model pentru generaţia ta?
- Sunt foarte mândri de mine şi nu am să uit când am avut concert la Botoşani şi a venit toată familia să mă vadă, cu excepţia mamei, care nu era în ţară, că tata şi bunica aveau lacrimi în ochi de fericire. Iar Tudor, frăţiorul meu, pe care îl văd mai des, pentru că în fiecare vară vine în vacanţă la mine, nu-şi mai încăpea în piele de mândrie. Este cel mai mare fan „LaLa Band” şi „Pariu cu viaţa”.

„Am trăit o superpanică, dar după concert ne-am amuzat”
- Pe una dintre paginile tale de Facebook scrie „muzică, actorie şi dans... acestea sunt lucrurile care mă reprezintă”. În plan profesional, aş completa eu. În plan personal ce te reprezintă? Eşti emotivă sau puternică? Eşti independentă sau îţi place să-i ai pe cei dragi mereu în preajmă?
- Îmi place să cred că sunt o fire puternică, dar nu neapărat independentă. Îmi place să am oamenii dragi lângă mine. În cazul celor care sunt departe, telefonul mă ajută să-i simt şi pe ei lângă mine.

- Povesteşte-mi câteva evenimente amuzante datorate celebrităţii tale sau de pe platourile de filmare.
- În cadrul ultimului nostru turneu naţional, „LaLa Love Tour”, după câteva spectacole foarte obositoare, Dorian a avut un blank la prezentare şi a sărit o parte care ar fi trebuit să dureze un minut şi jumătate, timp în care eu şi Vlad trebuia să ne schimbăm. Eram pe jumătate îmbrăcaţi când am auzit că anunţa pe scenă: „Urmează Criss şi Vlad!”. Vă închipuiţi prin ce am trecut... Între timp, Alina a urcat alături de el şi ne-a salvat, lăsându-ne timp să ne schimbăm. În acel moment am trăit o superpanică, dar după concert ne-am amuzat copios.

- Ştiu că studiezi la Liceul de Muzică „Dinu Lipatti”. Cum reuşeşti să-ţi organizezi timpul între filmări, concerte şi şcoală?
- Extrem de greu, dar am noroc că domnii directori şi profesorii mei mă înţeleg şi mă ajută. Am şi câteva colege care mă sprijină.

„Mă consider o persoană foarte norocoasă şi îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru asta”
- La câte instrumente cânţi?
- Cântăm la vioară, nai, fluier, ocarină şi caval. La Bucureşti am învăţat să cânt la pian şi acum mă chinui, în puţinul timp liber pe care-l am, să învăţ să cânt la chitară, pentru că am primit una de ziua mea de la Alina, Liviu şi Ionuţ Radu, compozitorul nostru.

- Ştiu că pictezi icoane pe sticlă. Mai ai timp de ele? Ce alte pasiuni mai ai?
- Nu am mai pictat de când am plecat de acasă. Îmi place foarte mult să înot, să merg la sală şi, când am puţin timp, merg la film. Îmi place să călătoresc şi să văd musical-uri la Londra.

- Pari să faci parte dintr-o categorie binecuvântată de Dumnezeu, pentru că legea compensaţiei nu ţi-a dat talentul în schimbul sufletului, iar ochii tăi frumoşi oglindesc căldura şi frumuseţea gândurilor tale. Te consideri o fiinţă norocoasă?
- Mă consider o persoană foarte norocoasă şi de fiecare dată îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru asta.

„M-am înscris la un curs de musical la Londra“
- Ce-ţi doreşti pentru viitor atât în plan personal, cât şi profesional?
- Îmi doresc din tot sufletul să continuu să fac ce-mi place în proiecte de acest gen, adică să cânt, să dansez şi să joc. Mi-ar fi foarte greu dacă ar trebui să renunţ la una dintre aceste mari pasiuni. M-am înscris deja la un curs de musical la Londra, la care voi merge la vară. Este o şcoală de vară care le cuprinde pe toate trei. Mi-aş dori ca după liceu să fac studii superioare în aceeaşi direcţie, actorie, muzică şi dans.

Vlad: „Dacă nu era castingul pentru serial, eram student la Medicină“

- Ştiu că mama ta a fost cea care te-a înscris la castingul pentru „Pariu cu viaţa”. Cum a simţit că ai talent pentru actorie?
- Încă de la vârsta de 8 ani, eu şi sora mea mai mare am început să facem fel de fel de filmări amuzante cu o cameră de filmat, pe care tocmai o primisem de ziua mea. Îmi aduc aminte cum în fiecare an, în vacanţa de vară, mergeam la Ploieşti, la bunici, şi acolo scriam scenarii şi făceam filme din ce în ce mai bune şi mai profi. Evident că, după ce le terminam de montat şi de editat, ne mândream cu ele şi le arătam părinţilor şi prietenilor. De atunci am început să primesc aprecieri, şi cred că din acel moment mama a observat la mine un neaşteptat potenţial în actorie.

- După sezoanele de „Pariu cu viaţa”, te simţi pregătit pentru UNATC?
- Mă simţeam pregătit şi înainte, dar acum, că am trecut prin această experienţă extraordinară, pe care încă o trăiesc, simt că am acumulat un bagaj important în această meserie, care o să mă ajute toată viaţa de acum înainte atât în plan profesional, cât şi în cel personal. Am cunoscut o mulţime de oameni grozavi, care m-au învăţat, m-au ajutat, m-au încurajat şi m-au susţinut să îmi formez o carieră din ceea ce îmi doream.

„Mulţi mi-au spus că sunt modest”
- Ai reuşit să-ţi iei permisul de conducere pe care ţi-l doreşti de ceva vreme?
- Din păcate, nu. Şi îmi pare tare rău, pentru că mi-am cumpărat o maşină foarte frumoasă, care la momentul acesta stă în parcarea din faţa blocului şi, ocazional, este condusă de tatăl meu. Deşi nu prea am avut timp să învăţ, nici nu am profitat atunci când l-am avut şi l-am „irosit” pe alte lucruri. Aşa că îmi permit acum „luxul” de a fi răbdător cu mine, până când voi avea măcar o perioadă mai lungă în care să pot învăţa, cu răbdare, legislaţia.

- Ce ţi-ar plăcea să ştie admiratorii serialului despre tine?
- Mi-ar plăcea să ştie faptul că, dacă nu exista castingul pentru acest serial, în momentul de faţă eram student la Medicină. Deja vedeam cum am cabinetul meu şi pe uşă scrie gravat Dr. Vlad Gherman. Întotdeauna mi s-a părut că am nume de doctor. (Râde!)

- Care sunt cele mai de preţ calităţi ale tale?
- Cred că cea mai de preţ calitate a mea este modestia. Mulţi mi-au spus că sunt modest şi că, dacă eşti modest, eşti un om câştigat. Aşa să fie?

„Iubesc ochii săi albaştri şi faptul că se ridică pe vârfuri să mă sărute”
- Ce pasiuni ai şi cum îţi place să-ţi petreci timpul liber?
- În timpul liber merg la sala de forţă, la înot, ies cu Criss la film, în mall, sau stau acasă şi învăţ diverse piese la chitară.

- Care e cel mai curajos sau nebun lucru pe care l-ai făcut până acum?
- Am sărit cu nişte prieteni de pe un dâmb pe altul, deasupra unei fose cu o adâncime de zece metri, atunci când ne alergau cinci câini maidanezi furioşi, care în mod sigur ne sfâşiau dacă ne ajungeau din urmă.

- Ce-ţi place cel mai mult la Criss?
- Cel mai mult iubesc felul săi de a fi, aşa mică şi inocentă, în floarea vârstei, iubesc ochii săi albaştri şi faptul că are 1,60 m şi se ridică pe vârfuri să mă sărute. La 18 martie am împlinit un an de când suntem împreună, şi eu consider că, dacă am trecut cu bine de primul, ne aşteaptă mulţi alţii fericiţi.

- Ce-l deosebeşte pe Vlad Gherman de Vlad Stănescu?
- Cei doi se aseamănă, şi Vlad Gherman a învăţat câteva lucruri de la Vlad Stănescu, şi invers.

„Aveam şanse mici de supravieţuire, dar mama a dormit cu mine în braţe o săptămână“
- Care a fost cel mai frumos gest pe care cineva l-a făcut pentru tine?
- Cel mai frumos gest l-a făcut mama, pentru că, deşi m-am născut la 7 luni şi doctorul i-a spus să nu mă declare - deoarece aveam şanse mici de supravieţuire, pentru că aveam probleme cu splina şi nu mai ştiu ce -, mama nu m-a lăsat şi a dormit cu mine în braţe o săptămână în spital, timp în care starea mea de sănătate se îmbunătăţea.

„Ne simţim mai experimentaţi, mai fericiţi, mai îndrăgostiţi“

- Care sunt evoluţiile Ancăi şi lui Vlad în noul sezon „Pariu cu viaţa”?
Criss: Anca nu mai este un copil, a crescut, este îndrăgostită şi consideră că este timpul să experimenteze un nou stil de viaţă alături de iubitul său, Vlad. Sperăm să vă surprindem plăcut cu cea mai frumoasă poveste de dragoste trăită de doi adolescenţi. Anca şi Vlad s-au maturizat, ca şi noi de altfel. Cei doi grăbesc un pic lucrurile şi vor apărea ceva probleme, o să vedeţi şi comedie, întâmplări foarte simpatice, romantice, dar şi ceva probleme. Ca în viaţă. Acum, la al patrulea sezon, ne simţim mai maturi, mai experimentaţi, mai fericiţi, mai îndrăgostiţi.
Vlad: Imaginaţi-vă „Pariu cu viaţa” ca fiind un roman consacrat. Dacă vă povestesc mai multe decât a spus Criss, romanul îşi pierde din farmec, oamenii vor fi atenţi la rezumatul făcut de mine şi or să piardă detaliile picante pe care le pot citi în carte. Aşa că... „citiţi cartea” integral, în fiecare miercuri, de la 21:30, la Pro TV.