de Iulian D. Moleianu
Soliman I, cunoscut drept Soliman Magnificul, este unul dintre cei mai importanţi sultani din istoria Imperiului Otoman, în primul rând datorită reformelor administrative şi realizărilor culturale. Fiind un personaj complex, el a devenit sursă de inspiraţie pentru producătorii turci de film şi eroul serialului cu largă audienţă „Suleyman Magnificul - Sub domnia iubirii”, în România fiind difuzat de postul tv Kanal D. Cel de-al doilea sezon al serialului se va încheia în luna mai, urmând ca sezonul al treilea, ce se difuzează deja cu mare priză la public în Turcia, să înceapă din toamnă şi cu personaje noi.
Primar la numai 17 ani, sultan la 25 de ani!
Soliman Magnificul (sau Suleiman cel Mare) s-a născut la Trabzon, un oraş aşezat de-a lungul coastei Mării Negre, la 6 noiembrie 1494. La vârsta de 7 ani, el a fost trimis să studieze ştiinţele şi istoria, literatura occidentală, teologia şi arta militară la Academia Toplapi, din Constantinopole. Legendele spun că, în tinereţe, s-a împrietenit cu un anume Ibrahim, un sclav care a devenit ulterior unul dintre consilierii săi principali. Nu avea decât 17 ani când a fost numit primar al oraşului Kaffa, apoi al metropolei Sarukhan. După moartea tatălui său, sultanul Selim I, Suleiman a fost numit sultan. La câteva săptămâni după ce a urcat pe tronul Imperiului Otoman, trimisul Bartolomeo Contarini nota într-o scrisoare către Doge (guvernatorul Veneţiei): „Noul sultan are 25 de ani. Suleiman are o înfăţişare plăcută. Pare a fi un Domn înţelept, iubitor de studiu şi de oameni”.
Bun scriitor şi mare legiuitor
În Occident, Soliman a fost cunoscut şi sub numele de Kanuni sau Legiuitorul, iar istoricul Lord Kinross precizează în acest sens: „Surprinzător, Soliman nu a fost un mare militar, precum tatăl şi străbunicul său. El a fost însă un bun scriitor şi un mare legiuitor”. Una dintre legile de bază ale Imperiului Otoman a fost Kanuns, care acoperea domenii cum ar fi Dreptul Penal, proprietatea funciară şi impozitele. Această lege a adunat toate hotărârile judecătoreşti care au fost emise de cei nouă sultani otomani care l-au precedat pe Soliman. El a emis un singur cod legal, care avea grijă să nu încalce legile de bază ale Islamului.
Important este însă că, la momentul morţii lui Soliman, Imperiul Otoman era una dintre marile puteri. Cuceririle sale au adus sub controlul Imperiului marile oraşe musulmane, printre care Mecca, Medina, Ierusalimul, Damascul şi Bagdadul, multe dintre provinciile balcanice, ajungând până în Croaţia. De asemenea, trupele lui Soliman au cucerit Ungaria şi o parte din Austria, ajungând la porţile Vienei, precum şi cea mai mare parte din Africa de Nord.
Poetul Muhibbi
Sub conducerea lui Soliman, Imperiul Otoman a intrat în epoca de aur a dezvoltării sale culturale. Sute de societăţi imperiale artistice au fost înfiinţate la sediul Imperial, Palatul Topkapi. La curtea sultanului se aflau o sumedenie de filosofi, muzicieni, pictori, cojocari şi bijutieri. Dacă până atunci viaţa culturală a Imperiului era vizibil influenţată de tradiţia persană, Soliman a creat o artă proprie, originală, turcească. Se spune că el însuşi a fost un poet talentat, că a scris în limba persană şi turcă sub pseudonimul Muhibbi şi că unele dintre versurile sale au devenit proverbe turceşti.
Halit Ergenç, de la vânzător de covoare la Suleyman Magnificul
Halit Ergenç, actorul care îl interpretează pe Suleyman, va împlini 43 de ani la 30 aprilie şi a mărturisit că este foarte onorat să joace acest personaj atât de important în istorie. „Adevărul e că nu ştiu ce o să mă fac fără Suleyman Magnificul. Datorită lui au început să îmi placă straiele lungi până-n pământ şi turbanele. O să fie ciudat să trăiesc fără ele”, a declarat, mai în glumă, mai în serios, actorul.
Recent, acesta a acordat un interviu unei prestigioase reviste din Turcia, în care şi-a deschis sufletul. Părinţii săi au divorţat, şi asta l-a afectat foarte tare, iar un alt lucru care i-a marcat copilăria este faptul că una dintre surorile sale s-a născut cu grave probleme psihice. Acesta este şi motivul pentru care actorul a pus bazele unei federaţii sportive pentru persoanele cu handicap fizic şi psihic şi se implică în multe acte de caritate.
Nici începutul de carieră nu a fost uşor. Halit şi-a încercat norocul în Statele Unite. Şi-a dorit atât de tare rolul lui Javier din „Mizerabilii”, încât a dormit două nopţi la uşa unui teatru.
Ca să se întreţină a fost nevoit să lucreze ca barman sau chelner. A vândut covoare şi a fost bucătar. A fost la un pas să renunţe la actorie, însă a fost chemat în Turcia pentru un proiect în teatru.
În prezent, Halit are o familie frumoasă şi fericită. Este căsătorit de patru ani şi are un băiat. Căsnicia sa a rezistat presiunilor media, cei doi soţi trecând peste toate scandalurile, dar şi peste faptul că Halit a fost cuplat cu mai multe colege din serial.
Acum îşi concentrează atenţia asupra investiţiei câştigurilor sale din serial într-o afacere demnă de un magnat. Actorul plănuieşte să îşi deschidă un complex turistic în Grecia, la Meteora, fiind impresionat de frumuseţea locurilor.
Meryem Uzerli (sultana Hurrem) a lansat o nouă modă în Turcia
Meryem Uzerli, interpreta rolului Hurrem, sultana Imperiului Otoman, s-a născut în anul 1983, tatăl fiind de origine turcă şi mama sa de origine germană. A studiat actoria la Schauspielstudio Frese în Hamburg şi a jucat şi în filme de lung metraj. Cel mai recent fiind „Journey of No Return”, unde interpretează rolul stewardesei.
Despre perioada în care a trăit sultana Hurrem, Meryem a declarat că îi place foarte mult această viaţă. „M-am obişnuit să fiu sultană. Îmi plac hainele, care sunt extrem de fine, bijuteriile, care au lansat o adevărată modă aici, în Turcia”, a declarat frumoasa actriţă, care a devenit un idol al femeilor din Turcia, iar bijuteriile purtate de ea au creat o adevărată isterie. Chiar şi creatorii de modă din mai multe colţuri ale lumii s-au inspirat din ţinutele sale pentru realizarea noilor colecţii.
În ceea ce priveşte viaţa sentimentală, Meryem Sarah Uzerli şi-a găsit jumătatea în Istanbul, şi anume un om de afaceri, fost sportiv de performanţă, pe nume Can Ates. Actriţa a mai dezvăluit că va avea două nunţi, una în Turcia şi una în Germania, acolo unde părinţii săi locuiesc.
Presa turcă a descoperit recent că actriţa stă de doi ani într-un hotel din Istanbul, casa sa fiind prea mare pentru a locui singură în ea atunci când iubitul său este plecat în călătorii de afaceri. Un alt motiv şi-ar avea originea în copilărie. Mama sa a fost bolnavă de cancer şi a stat mult timp prin spitale, iar Meryem, pe atunci o puştoaică de 12 ani, locuia singură. „Unii oameni nu înţeleg de ce îmi place să stau la hotel şi cred că liniştea sufletească are legătură cu ideea de a avea un apartament doar al tău. La hotelul unde sunt cazată suntem toţi ca o familie. Dimineaţa îmi fac ceaiul, merg la sală să fac sport, îmi comand micul dejun în cameră. Când am chef să vorbesc cu cineva găsesc întotdeauna oameni care să mă asculte. Nu mă plictisesc niciodată la hotel”, a povestit interpreta sultanei Hurrem.
Nebahat Cehre (sultana-mamă Ayse Hafsa) a debutat în filme erotice
La 15 ani, actriţa Nebahat Cehre, care acum are 68 de ani, a câştigat concursul de Miss Turcia, moment în care a ajuns să fie în centrul atenţiei, şi ofertele de a juca în diferite producţii au început să curgă. A acceptat să joace chiar şi în filme erotice. „Am făcut filme sexy. 15, mai exact, dar nu îmi e ruşine cu asta. Vin dintr-o familie săracă, erau vremuri grele, trebuia cumva să îmi câştig pâinea. Familia a fost şocată să afle că joc în filme erotice, dar, până la urmă, a înţeles”, a recunoscut Nebahat.
La finalul celei de-a doua serii a serialului, sultana Ayse Hafsa moare, rolul actriţei încheindu-se. A fost momentul oportun pentru o companie petrolieră din Grecia de a-i propune suma de 500.000 de euro pentru a fi imaginea firmei. Nebahat Cehre a acceptat pe loc. Pe deasupra a mai primit şi propunerea de a juca într-o nouă producţie, „41”, ale cărei filmări vor demara în curând.
Okan Yalabik (Ibrahim) cântă într-o trupă de rock alternativ
Okan Yalabik, actorul în vârstă de 33 de ani care îi dă viaţă lui Ibrahim Paşa, îşi ocupă timpul liber cântând într-o trupă de rock alternativ. O vreme, Okan Yalabik şi Selma Ergeç (Hatice) au format un cuplu. S-au îndrăgostit unul de celălalt la începutul primei serii a lui „Suleyman Magnificul”, însă cei doi s-au despărţit, motivul oficial fiind „nepotrivire de caractere”. Din câte se pare, delicata Selma Ergeç, de altfel o femeie de casă, dornică să îşi întemeieze o familie, nu a mai reuşit să suporte stilul de viaţă dezordonat al lui Okan, căruia îi plăcea băutura şi adora să iasă în cluburi.
Miss Turcia (Giulia Gonzaga), distribuită în serial!
O altă vedetă propusă de producătorii serialului este nimeni alta decât Acelya Samyeli Danoglu, o studentă în vârstă de 23 de ani, care anul trecut a câştigat concursul Miss Turcia. Ea o interpretează pe italianca Giulia Gonzaga, o nobilă cultă şi rafinată pe care Ibrahim Paşa, omul de încredere al sultanului Suleyman, deranjat de puterea pe care sultana Hurrem o are asupra acestuia, încearcă să o aducă la palat, în speranţa că Suleyman se va îndrăgosti de ea. Numai că planurile îi sunt dejucate, şi Giulia reuşeşte să scape din cursă.
Burak Ovcivit (Malkococlu), bănuit de relaţii homosexuale
Scandalurile nu l-au ocolit nici pe actorul Burak Ovcivit, interpretul războinicului Malkococlu. Tânărul în vârstă de 27 de ani este un adevărat sex-simbol în ţara sa, însă de curând a trezit reale controverse. Zvonurile privind homosexualitatea actorului au apărut, deoarece brunetul lucrează de vreo nouă ani ca model şi este considerat unul dintre cei mai frumoşi bărbaţi din lume. Burak a negat acuzaţiile de homosexualitate şi a anunţat că se va căsători chiar în acest an cu fiica unui potent om de afaceri turc, pe nume Ceylan Capa.
„Soliman nu a fost un mare militar, precum tatăl şi străbunicul său. El a fost însă un bun scriitor şi un mare legiuitor” - Lord Kinross
Aşa cum precizam la începutul articolului nostru, Suleyman Magnificul a devenit subiectul unui serial care se bucură de o largă audienţă. Şi ca orice creaţie care devine populară, producţia a născut şi controverse. Însuşi premierul Turciei, Tayyip Erdogan, a avut o reacţie agresivă faţă de telenovela în cauză, care îl prezintă pe sultan bând alcool şi întreţinând relaţii sexuale cu supusele sale. „Acel Suleyman din serial nu este acela pe care îl cunoaştem noi. În realitate, el şi-a petrecut 30 de ani din viaţă în şaua calului, nu huzurind în palate. Îi blestem şi îi condamn pe realizatori şi pe proprietarii postului tv care difuzează această telenovelă!” Imediat după transmiterea primelor episoade, postul Star TV a primit un avertisment de la forul care monitorizează audiovizualul turcesc, motivul fiind „atingerea adusă vieţii private a sultanului”.
Mai mult, doi turci hotărâţi i-au dat în judecată pe regizorii serialului, dar şi pe interpreţii rolurilor principale, respectiv Halit Ergenç (Suleyman) şi Meryem Uzerli (Hurrem). În luna martie a acestui an, Procuratura din Istanbul a decis că acuzele formulate de cei doi sunt neîntemeiate, iar regizorii şi actorii nu se fac vinovaţi de nimic. În plus, magistraţii au explicat şi că povestea din serialul „Suleyman Magnificul” este doar inspirată din fapte reale şi nu poate fi luată drept adevăr absolut. Astfel, fanii lui Suleyman Magnificul pot sta liniştiţi, pentru că serialul lor favorit nu va fi interzis, aşa cum a cerut premierul turc.
• 2 milioane de dolari este suma cu care ar fi fost ofertat Brad Pitt pentru a juca în serial rolul unui general european care ar fi trebuit să-l înfrunte pe sultanul Suleyman. Nu se cunosc motivele pentru care Brad Pitt ar fi refuzat oferta, însă chiar şi fără el serialul se bucură de mare succes în peste 40 de ţări
La vârsta de 26 de ani, când şi-a început domnia, sultanul Suleyman devine cel de-al zecelea sultan al Imperiului Otoman, având ca scop construirea celui mai puternic imperiu şi invincibilitatea otomanilor. Timp de 46 de ani, Suleyman Magnificul a condus strălucit Imperiul Otoman.
În 1530, tânărul Suleyman primea vestea succesiunii la tron în timpul unei petreceri vânătoreşti. Însoţit de cel mai apropiat prieten, Ibrahim, pleacă la Istanbul, la Palatul Topkapi, lăsându-şi soţia, pe Mahidevran, şi pe fiul său, Mustafa, în palatul său din Manisa. Presimţea că va avea o domnie dincolo de visurile sale.
În timp ce Suleyman şi Ibrahim îşi începeau călătoria pe uscat, în Marea Neagră, o navă otomană îşi ridica ancora din Crimeea, aducând sclave drept cadou pentru noul sultan. Printre sclavele care urmau să-i fie dăruite ca ofrandă sultanului se afla Alexandra la Rossa, fiica unui preot ortodox din Ucraina. Alexandra fusese răpită din familie de tătari şi vândută la palatul din Crimeea. Nu-şi imagina că prin vărsare de sânge şi intrigi avea să devină nu peste mult timp Hurrem, soţia sultanului Suleyman şi mama urmaşilor acestuia.
Sclava Hurrem ajunge cea mai puternică femeie a Imperiului Otoman
La rându-i, Suleyman va fi nevoit să-şi vadă prietenul de încredere, pe marele Vizir Ibrahim, decapitat, dar şi să ordone moartea fiilor săi. Luptele pentru putere şi jocul intrigilor devin tot mai aprige de la un episod la altul. Apar noi personaje, cum ar fi Isabella, o verişoară a Regelui Ferdinand al Spaniei, care este răpită şi vândută în piaţa de sclavi din Istanbul. Hurrem este orbită de gelozie pe femeia nou-venită în harem. Tensiunile dintre regatele europene şi Imperiul Otoman cresc din cauza unui aristocrat capturat.
Între timp, Suleyman pune presiune pe planurile de extindere a imperiului său, existând multe scene de luptă cu Alianţa Europeană. Hurrem devine o femeie emancipată, singura soţie a sultanului şi consilierul său de încredere. Pe lângă afacerile politice, ea se va ocupa şi de acţiuni caritabile, construind o moschee, două şcoli coranice şi un spital pentru femei. Într-o lume în care femeia era aproape invizibilă, total supusă bărbatului şi având doar rolul de a procrea, sclava Hurrem ajunge cea mai puternică femeie a Imperiului Otoman.
• 3,7 milioane de români s-au uitat cel puţin o dată la „Suleyman Magnificul“, iar cota maximă de piaţă a fost de aproximativ 20%, înregistrată anul acesta