de Gabriela Niculescu

Roxana Ionescu a intrat în televiziune în urmă cu zece ani, când a primit rolul „Mama Natură” în emisiunea „Ciao Darwin”. Are un spirit copilăros, este pozitivă şi, chiar dacă este persoană publică, duce o viaţă normală. S-a căsătorit la 20 de ani, iar după trei ani de relaţie şi şase de căsătorie a divorţat de Laurenţiu, care-i este acum un prieten de nădejde. A făcut 11 ani de dans, are un serviciu stabil în domeniul marketingului, iubeşte fluturii (chiar are unul tatuat într-o zonă... ascunsă) şi crede cu tărie în trei lucruri esenţiale ale vieţii, pe care le-a imprimat discret şi permanent pe umărul stâng: sănătatea, iubirea şi şansa. Şi dacă tot suntem la capitolul crezuri şi tatuaje, ne-a mărturisit că împreună cu cea mai bună prietenă a sa şi-a tatuat pe mână expresia franceză „Ça change”, care să-i amintească permanent că totul se schimbă şi că trebuie să profite de fiecare clipă.

„Copilăria mea a fost de poveste”
- Ce momente-cheie ale copilăriei îţi aminteşti cu drag?
- Toată copilăria mea a fost de poveste, pentru că am crescut la bunici de la 7 luni până la 8 ani. Bunicii din partea tatălui, care, din păcate, nu mai sunt acum, îmi făceau toate poftele. Bunicul, în mod special. Dacă îl puneam să mănânce ce găteam eu din roşii, ardei şi pământ, chiar mânca, fără nicio problemă. Dacă voiam să fiu hair-stilist şi să-l tund, mă lăsa, iar bunica îmi făcea toate poftele culinare, pentru că de mică am fost gurmandă. Cealaltă bunică mă mai punea să fac şi treabă, să merg cu vaca, iar eu mă anturam cu ceilalţi copii şi lăsam animalul să mănânce lucernă, ceea ce nu era bine, pentru că se umfla şi mă certa bunica. Dar am avut cea mai frumoasă copilărie, şi n-aş schimba-o, iar dacă ar fi să am acum un copil, l-aş duce să crească undeva în afara Bucureştiului, să aibă parte de aer curat, să mănânce roşia din grădină şi să bea laptele de la vacă.

- Care este relaţia dintre tine şi părinţii tăi?
- Suntem foarte apropiaţi, părinţii sunt cei mai buni prieteni ai mei şi nu exagerez când spun asta. Ei ştiu toate prostiile şi secretele mele. Merg cu mama şi cu tata la cafenea, nu-i iau în club, în rest mergem peste tot, petrecem sărbătorile împreună, avem o relaţie foarte deschisă şi modernă. Stau în Bucureşti şi ajung de două, trei ori pe săptămână la ei, dar vorbim zilnic la telefon.

- Cum eşti în spatele camerelor de filmat?
- Sunt un om normal. Am prieteni, ies cu ei, calc, spăl, fac mâncare, merg la birou, n-am nicio activitate care să denote că sunt persoană publică.

„În marketing pot face carieră mai mult timp decât în tv”
- Nu multă lume ştie că ai un job stabil în domeniul marketingului. De cât timp lucrezi şi cum se împacă filmările pentru diverse emisiuni cu programul de la job?
- Lucrez de un an la Brown-Forman, o firmă ce se ocupă de băuturi alcoolice şi care promovează trei branduri: Jack Daniel’s, Finlandia şi Tequilas el Jimador, iar eu sunt brand ambasador pentru cea din urmă, dar mai fac şi marketing şi îi ajut pe colegii mei la organizarea evenimentelor. Mă învoiesc atunci când am filmări, iar cei de la firmă înţeleg. Programul meu se împacă bine cu filmările, pentru că încerc să le programez în afara programului sau renunţ la ele dacă nu se pot programa astfel. Aici am foarte multe de învăţat pentru viitorul meu.

- Ce-ţi doreşti pentru viitor?
- Să reuşesc să mă stabilizez din toate punctele de vedere, şi pe plan personal, să-mi găsesc pe cineva la un moment dat. Deocamdată sunt singură şi nu caut, dar sunt sigură că o să apară, şi să nu duc grija zilei de mâine. Când văd că pot să cresc într-un domeniu, îmi doresc să devin tot mai bună, pentru că mă implic foarte mult.

- Ţi-ai dori să ai o carieră în televiziune sau în marketing?
- Să fiu realistă şi sinceră, povestea cu televiziunea va mai fi, dar nu ştiu cât. Pe când în marketing pot face carieră mult mai mult timp. Deocamdată îmi doresc să le fac în paralel.

„În ziua divorţului am mers împreună, am mâncat, am glumit”
- Ce lucruri esenţiale ai învăţat din cei şase ani de căsnicie?
- Nimic. (Râde!) Dar să ştii că, în ciuda nereuşitei acestei căsnicii, eu am fost foarte fericită cu Laurenţiu până în momentul în care am hotărât, de comun acord, să ne despărţim. Ne-am iubit, ne-am respectat şi am rămas prieteni după nouă ani de relaţie. Dacă am o problemă, primul om pe care-l sun e tata, iar Laurenţiu este al doilea. Dacă nu mai era iubirea nu avea rost să tragem de relaţie. Însă respectul a rămas. A încercat presa să ne învrăjbească, dar nu a reuşit. Ei au aflat că ne-am despărţit când el a început o altă relaţie, dar noi eram separaţi înainte. Nu am rămas cu nicio rană pe suflet, pentru că, dacă au existat probleme, noi le-am depăşit în relaţie. În ziua în care am divorţat am mers împreună şi-am mâncat, am râs, am discutat, am glumit. Mă bucur că am fost maturi, că am luat o hotărâre corectă şi că nu am ajuns să ne urâm, pentru că acolo se ajunge când eşti dezamăgit sau nu reuşeşti să-ţi rezolvi problemele.

- Ce greşeli n-ai mai repeta?
- Nu regret nimic şi nici n-aş schimba ceva din viaţa mea. Poate singurul lucru pe care l-aş face diferit ar fi că, oricât de mult aş vrea să clădesc o carieră, aş avea grijă să-i acord mai mult timp persoanei de lângă mine. Poate şi acesta a fost un motiv care ne-a îndepărtat, că eu eram foarte mult plecată. În perioada show-ului „Dansez pentru tine” am fost trei luni absentă din căsnicie.

„Mi-aş dori să întâlnesc varianta mea masculină, vesel şi fără minciuni”
- Ce te-ar determina să spui „Da!” unei cereri în căsătorie?
- Mi-aş dori să întâlnesc un om asemănător mie. Să fie varianta mea masculină, adică să fie vesel, motivat să facă ceva în viaţă, corect, să nu pornim cu minciuni şi lucruri ascunse. Trecutul vine la pachet cu persoana respectivă, nu există om fără trecut, acesta trebuie acceptat, şi important este viitorul. Şi mi-ar plăcea să aibă iniţiativă. Eu niciodată nu mi-am planificat vacanţa, totul e spontan.

- Cum îţi petreci timpul liber?
- Încerc să fac lucruri frumoase, care să mă încarce pentru o nouă săptămână de lucru. Mă întâlnesc cu prietenii şi, de obicei, fac petreceri la mine acasă. Având şi jobul în domeniul alcoolului, am învăţat să fac foarte multe cocteiluri şi am primit de la firmă obiecte ce îmi sunt utile în acest sens, am un minibar. Mergem la cumpărături, apoi gătim împreună şi e foarte distractiv. Jucăm cărţi, monopoly, mergem cu bicicletele în parc, mergem la prietenii care stau la curte...

- Ce pasiuni ai?
- Îmi place să călătoresc, dar mi-e ruşine s-o spun, pentru că în ultimii patru ani nu am reuşit să merg în nicio vacanţă. Îmi pare foarte rău, pentru că îmi place să cunosc locuri noi şi oameni.

- Ai făcut 11 ani de dans modern, iar anul acesta ai câştigat cea de-a 13-a ediţie a concursului „Dansez pentru tine”. Cu ce te-au îmbogăţit aceşti ani?
- Da, am făcut dans modern şi gimnastică ritmică şi am participat la multe concursuri, iar din clasa a VIII-a până în clasa a XI-a am făcut doar de plăcere. E clar, pasiunea din copilărie era să dansez sau să mă urc pe un scaun în mijlocul hainelor scoase din sacii pe care mama îi aducea la ţară, să cânt, să dansez, să aplaud, eram one woman show, „diva de la Gorj”. A fost o întâmplare şi cu dansul, şi cu televiziunea, aşa a fost scris şi cred foarte mult în asta. Sunt câteva lucruri importante, care contează cu adevărat în viaţă, să fii sănătos, să iubeşti, să fii iubit şi să ai şansa de la Dumnezeu să fii omul potrivit la locul potrivit. Dacă n-ai şansă, nu poţi face nimic, oricât de talentat ai fi. Eu am avut norocul să ajung la dansuri, chiar dacă situaţia financiară din copilărie nu era una roz. Coregrafa mea, doamna Elena Boro, m-a plăcut, a avut încredere în mine şi m-a sprijinit, şi cred că n-am dezamăgit-o, pentru că am avut realizări.

- În televiziune cum ai ajuns?
- Mama a vrut să-mi facă o surpriză de ziua mea şi m-a înscris la un concurs de Miss pe care l-am câştigat şi la care m-am remarcat prin dans. Astfel m-au invitat la casting pentru emisiunea „Ciao Darwin”, şi de acolo a început drumul meu în televiziune. Nimic nu a fost programat, dar am avut şansă.

„Sunt mulţi care te ajută să pieri mai repede”
- Care este cel mai frumos compliment pe care l-ai primit vreodată?
- Eram cu o prietenă în Cluj, mă plimbam pe stradă, şi o doamnă ceva mai în vârstă a oprit maşina în mijlocul străzii, oamenii se uitau miraţi, şi a coborât să-mi vorbească. „Roxana?” „Da.” „De când îmi doresc să te întâlnesc şi să-ţi spun că eşti un om atât de frumos!” Era iarnă, eram înfofolită şi eu m-am mirat. „Nu, mamă, că nu mă refer la frumuseţea exterioară. Se vede că eşti un om frumos!” Şi asta m-a bucurat, pentru că s-a simţit că a spus-o din suflet. În Bucureşti, oamenii sunt obişnuiţi să vadă mereu persoanele publice, şi 80% te privesc urât, dar, când ieşi din Capitală, oamenii îşi doresc să vorbească, să facă poze cu tine şi să le dai un autograf. Acelea sunt întâlnirile reale.

- Care sunt oamenii care ţi-au marcat destinul?
- Primul om a fost Dan Negru, apoi a venit colaborarea cu Ovidiu Cuncea, toţi m-au ajutat şi mi-au dat sfaturi preţioase. Pavel Bartoş m-a relaxat când aveam emoţii cumplite la primul direct şi te poţi baza pe el oricând. Colaborarea cu Pepe la „Splash. Vedete la apă” a fost foarte ciudată, pentru că noi suntem prieteni de zece ani, avem glume pe care publicul nu le cunoaşte, râdeam şi ne gândeam cum va fi să facem pereche de prezentatori. Dar când am dat primul „Rec” am văzut că reuşim. Sunt foarte mulţi oameni care te ajută, dar sunt şi foarte mulţi care nu doar că te lasă să mori pe limba ta, dar te şi ajută să pieri mai repede.

- Ai schimba vreuna dintre trăsăturile tale de caracter?
- Mi-ar plăcea să fiu puţin mai discretă, să păstrez anumite lucruri doar pentru mine. La mine sunt toate pentru toată lumea, nu ştiu să am secrete. Nu-mi place să mă cenzurez şi să fiu altfel.

- Dar ceva la fizicul tău?
- Dacă aş putea să fac hocus-pocus şi să fiu perfectă ar fi ideal, adică să am mereu unghiile făcute, părul aranjat, să arăt bine fără să merg la sală, chestii mărunte, ce ţin de comoditate, să fie totul mai simplu. Dar nu mi-aş face nicio operaţie estetică.

„Televiziunea s-a schimbat mult în rău“

- Cum era televiziunea în urmă cu zece ani şi cum o vezi astăzi?
- Sunt norocoasă că am început acum zece ani, pentru că erau altfel lucrurile. Înţeleg că suntem tot mai mulţi, în toată media există concurenţa de a fi cel mai citit, cel mai ascultat şi vizionat, şi se încearcă să se prezinte ştiri-bombă, dar sunt foarte multe lucruri neadevărate referitoare la aproape toate persoanele din showbizz. Televiziunea s-a schimbat mult în rău. Eram şi copil atunci, aveam 18 ani când am intrat în televiziune, şi când am luat prima dată microfonul în mână a fost „wow” pentru mine. Şi acum sunt fericită, dar nu-mi place cum s-au transformat lucrurile, am devenit mult mai răi. E o goană continuă după senzaţional, vedetele nu fac lucruri ieşite din comun, iar dacă jurnaliştii nu obţin astfel de lucruri le inventează.

• Roxana Ionescu a intrat în echipa emisiunii „’Neatza cu Răzvan şi Dani“ de la Antena 1 şi vă spune în fiecare marţi şi joi „Bună dimineaţa, sănătate!”, aducându-vă cele mai noi informaţii în materie de sănătate şi frumuseţe

„Îmi fac peeling cu demachiant şi sare“

- Cum te menţii în formă?
- Am aceeaşi greutate din 2006, de când am văzut că ceva nu e în regulă cu corpul meu şi am slăbit. Am învăţat să mănânc sănătos şi nu fac nimic altceva. Nu-mi plac persoanele care spun că mănâncă o cireaşă şi o căpşună şi slăbesc. Eu mănânc la ore fixe, trei mese pe zi, puţin, cât să mă satur, salate, supe, grătar, peşte, iaurturi. Nu mănânc prăjit, dar uneori îmi fac poftele cu cartofi prăjiţi, paste, dar aceste pofte „nocive” mi le fac o dată pe săptămână, la masa de prânz, de obicei sâmbăta. Mănânc şi dulciuri, sunt „umană”.
La sală, în mod normal, merg de trei ori pe săptămână, anormal, n-am ajuns de câteva luni, dar compensez, pentru că sunt o persoană activă. Fac acasă exerciţii, abdomene, mă mai apucă în hoteluri, dansez până transpir, mai folosesc câte o cremă anticelulitică şi-mi fac masaj dacă nu reuşesc să ajung la salon. O cremă nu face minuni, o dietă fără sală, la fel, nu va face nimic, nici sală fără dietă, trebuie să existe un echilibru în toate. Puţin din fiecare şi treptat se simte, se văd rezultatele. Eu aşa mi-am schimbat stilul de viaţă. Am văzut că, dacă tot am muncit şi am obţinut un rezultat prin dietă, am zis să nu mai mănânc prostii, apoi să-mi întreţin şi muşchii la sală şi, dacă tot o fac şi pe asta, să nu mai am nici celulită. Şi tot aşa, un cerc de motivări.

- Mergi la saloane de întreţinere?
- Nu, doar la cel de masaj şi foarte rar mai fac câte o împachetare cu parafango sau cafea. Nu am timp şi mă plictisesc să stau mult acolo.

- Cum ai grijă de tenul şi de părul tău?
- De părul meu se ocupă Laurent Tourette, căruia îi mulţumesc. Nu mă usuc cu foenul, nu folosesc placă sau ondulator, decât în cazuri extreme, la salon. Pentru ten îmi fac peeling cu demachiant şi sare. Îmi fac măşti cu banană, argilă, vitaminele A şi E.