de Laura Zmaranda

Copil fiind, aşteptam cu emoţie momentul în care împodobeam bradul de Crăciun. Magia acelor momente s-a păstrat peste ani, chiar dacă astăzi sunt prinsă între două realităţi paralele. Frumuseţea efemeră a bradului adus din mijlocul munţilor încărcaţi de zăpadă, pentru a îmbogăţi doar pentru scurt timp căminele noastre, şi defrişarea iraţională a pădurilor de conifere. Această ultimă realitate m-a impulsionat să găsesc o soluţie de a păstra tradiţia fără a face vreun rău naturii. Aşa am avut şansa de a-l întâlni pe domnul Szoboszlai Attila, un om cu „minte luminată”, care, prin afacerea pe care a demarat-o, avansează un răspuns faţă de măcelul pădurilor. În 2006 a înfiinţat o pepinieră de brazi pe 120 de hectare în Camăr, judeţul Sălaj. Astăzi este una dintre cele mai mari din România şi dovada clară că pepinierele sunt o alternativă viabilă şi reală. În apropierea Sărbătorilor de Iarnă, domnia sa ne îndeamnă să nu uităm de respectul pentru natură şi să salvăm un brad optând pentru unul crescut special pentru aceste momente.

„Prin înfiinţarea plantațiilor deţinem pe deplin controlul exploatării”

- Domnule Atilla, înainte de a intra în fondul problemei, voi începe prin a vă adresa o întrebare generală, dar de substanţă. Cum vedeţi viitorul pădurilor de conifere din ţara noastră?

- Locuitorii acestor meleaguri realizează foarte greu că una dintre frumuseţile şi bogăţiile zonei o reprezintă pădurile. Tăierile necontrolate, abuzurile şi excesul au condus la o catastrofă, pentru că o bună parte din pădurile de conifere a dispărut în ultimii ani. Pentru refacerea lor, din momentul conştientizării şi adoptării unor măsuri eficiente, va fi nevoie de 50-100 de ani.

- Sărbătorile de Iarnă aduc cu sine o tradiţie pe cât de frumoasă, pe atât de dăunătoare prin tăierea miilor de brazi. Cât de importantă este înfiinţarea pepinierelor în contextul în care ritmul defrişărilor a crescut alarmant?

- După o perioadă marcată de incertitudini şi odată cu apariţia modificărilor legilor silvice s-a concretizat din ce în ce mai mult necesitatea înfiinţării unor pepiniere de brazi. Din cauza defrişărilor masive, suprafaţa forestieră a scăzut dramatic şi suntem într-o situaţie gravă. Prin înfiinţarea unei pepiniere deţinem în permanenţă şi pe deplin controlul asupra exploatării. Cunoaştem soiurile din pepinieră, numărul de brazi existenţi, rata supravieţuirii răsadurilor, putem testa diferite îngrăşăminte etc. Pepinierele reprezintă o alternativă viabilă. Consumatorul trebuie conştientizat că achiziţionarea unui brad de pepinieră reprezintă, de fapt, un gest de respect pentru natură. Într-o pepinieră, bradul atinge înălţimea de 0,5 m în patru-şapte ani, iar perioada optimă pentru recoltarea brazilor cu rădăcină sau a brazilor tăiaţi este de 6-12 ani.

De la 120, la 400 de hectare

- Câte astfel de pepiniere există în România?

- În judeţele Sălaj, Bihor, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Harghita sunt câţiva curajoşi care încearcă înfiinţarea unor plantaţii pe suprafeţe mici, dar, în lipsa finanţărilor, rezultatele sunt modeste. În plus, piaţa este dominată de cei care defrişează pădurile şi de importatori. Nici ocoalele silvice nu sunt ajutate pentru a controla cultivarea şi vânzarea brazilor. În anul 2010 am propus înfiinţarea „Asociaţiei cultivatorilor şi comercianţilor de brazi şi conifere”, dar fără rezultat. Poate că şi iniţiativa dumneavoastră de a scrie despre importanţa pepinierelor de brazi va ajuta la concretizarea înfiinţării unei asemenea organizaţii, în sprijinul producătorilor şi pentru promovarea celor care au curajul de a investi în acest domeniu. Împlinirea acestui deziderat ar avea ca efect oprirea tăierilor nejustificate din păduri.

- Cum a început povestea pepinierei de brazi din Camăr?

- În 2006, piaţa brazilor în ţara noastră era bazată aproape exclusiv pe importuri. Aşa că, împreună cu un asociat austriac, care avea o experienţă de trei decenii în acest domeniu, am hotărât să înfiinţăm o pepinieră de brazi în localitatea Camăr, judeţul Sălaj. Factorii determinanţi în alegerea locației au fost temperatura, precipitațiile şi calitatea solului. Alegerea a ținut cont şi de distanța față de clienții noștri, apropierea de aceştia făcând posibilă livrarea de produse proaspete, cu beneficii imediate asupra timpilor de transport și a mediului înconjurător. Am început cu o suprafaţă de 120 de hectare, iar în anul 2014 ne putem mândri cu o plantaţie întinsă pe aproximativ 400 de hectare.

„Timp de şase ani am investit fără să avem venituri”

- Care a fost suma iniţială alocată pentru demararea acestui proiect şi în cât timp aţi amortizat investiţia?

- Înfiinţarea unei plantaţii presupune investiţii serioase, începând cu pregătirea terenului pentru plantare, procurarea plantelor, plantarea şi întreţinerea acestora, până la formarea lor etc. Valoarea investiţiei depăşeşte 30.000 de lei la un hectar de plantaţie. Bineînţeles că nu am dispus de aceşti bani. Asociatul nostru a adus plantele, utilajele, iar noi am executat lucrările pregătitoare după o „perfecţionare” în plantaţiile similare existente în ţările vecine. Acolo am învăţat să executăm toate lucrările, până la împachetarea şi încărcarea brăduţilor în camioane, pentru comercializare. Cât despre amortizarea investiţiei, acest lucru nu s-a realizat, deoarece am continuat să plantăm în fiecare an, pentru a avea posibilitatea valorificării producţiei după 20-30 de hectare, în medie. Timp de şase ani am investit fără să avem venituri.

- Câţi brazi există acum în pepinieră?

- Avem circa 1.500.000-2.000.000 de plante. În pepiniera noastră se găsesc trei specii de conifere, şi anume: molid (Picea abies), brad argintiu (Picea pungens) şi brad Nordmanniana (Abies nordmanniana). Testăm, de asemenea, şi alte specii, în vederea verificării posibilităţilor de aclimatizare. Până în prezent, specia care s-a aclimatizat cel mai bine în ţara noastră este molidul.

- La ce nivel se ridică producţia în perioada Sărbătorilor de Iarnă?

- Având în vedere că nu suntem doar producători şi că unii dintre brazii valorificaţi provin din import, într-un sezon valorificăm de la 100 la 200 de camioane de brazi cu rădăcină sau tăiaţi. Preţul minim porneşte de la 10 lei, iar preţul maxim poate ajunge la 250 de lei. Aproximativ 75%-80% din producţia pepinierei din Camăr se comercializează pe piaţa internă, iar valoarea încasărilor poate depăşi 4 milioane de lei.

Bradul argintiu şi Nordmanniana, favoriţii cumpărătorilor

- Care dintre speciile pe care le aveţi în pepinieră sunt cel mai bine comercializate?

- Este greu de spus. Dacă vorbim despre brazii tăiaţi, putem afirma că „vedeta” este, fără echivoc, bradul Nordmanniana. În schimb, bradul la ghiveci cel mai bine vândut este cel argintiu. De altfel, acesta este căutat tot anul.

Pentru a păstra bradul verde şi hidrat, înlăturați o „felie” de circa 10 cm grosime din tulpină, perpendicular pe lungimea ei, pentru ca acesta să absoarbă mai multă apă. Introduceți tulpina într-un vas cu apă, pe care o lăsați apoi să îngheţe. Când aduceți bradul în casă, lăsați gheaţa să se topească şi puneți vasul cu apă sub suport, astfel încât tulpina acestuia să stea în apă

Scurtă pledoarie

„Prin bradul de pepinieră dorim să promovăm atitudinea noastră de respect faţă de natură. Cultivarea soiurilor aclimatizate, utilizarea exclusivă a materialelor chimice aprobate de UE şi controlul deplin asupra numărului de brazi tăiaţi reprezintă o abordare responsabilă a problemei. Puţini ştiu că utilizarea unui brad de plastic dăunează mult mai mult naturii decât dacă oamenii ar achiziţiona un brăduţ cultivat într-un mediu controlat şi într-un scop exclusiv determinat”.