de Laura Zmaranda
Magia începe uneori cu un simplu lemn îmbogăţit de câteva coarde. În mâinile omului potrivit, acesta se transformă într-o bijuterie unică, ce subjugă prin sunetele pe care le înalţă. Ascultând ți se pare aievea că vioara are suflu de viaţă. În fabrica Hora, de la Reghin, descendenţii lui Stradivarius duc mai departe arta migăloasă a realizării viorilor, dar şi a altor instrumente muzicale. Vreme de 64 de ani, aici au luat naştere 4.230.000 de instrumente muzicale. Renumele lor a depăşit graniţa ţării, iar acest lucru se datorează şi omului care a condus destinul fabricii de aproape 24 de ani.
Un manager de excepţie
Domnul Nicolae Bâzgan şi-a început cariera în fabrica de instrumente muzicale încă din 1965, când a fost repartizat pe postul de inginer în fostul Combinat de industrializarea lemnului din Reghin. Aptitudinile sale l-au promovat curând în postura de şef de secţie, funcţie pe care a ocupat-o din 1967 până în 1990. Perioada postdecembristă a fost marcată de schimbări fundamentale în aproape toate domeniile, în consecinţă, şi pentru fabrica de instrumente muzicale s-au ivit noi oportunităţi. Aşa se face că, la sfârşitul anului 1990, graţie facilităţilor oferite de noua lege a societăţilor comerciale, fabrica s-a separat de marea întreprindere, pentru a se dezvolta după concepte moderne. Experienţa profesională a domnului Nicolae Bâzgan, cuantificată în 25 de ani petrecuţi ca inginer şi şef de secţie în fabrică, l-a recomandat ca fiind cel mai potrivit om pentru a prelua frâiele conducerii. Din 1991 şi până în prezent a fost directorul fabricii, iar intuiţia şi calităţile excepţionale de manager l-au ajutat să transforme fabrica de instrumente Hora în cea mai mare instituţie de acest fel din Europa. Statut pe care, cu siguranţă, îl va păstra multă vreme de aici înainte.
„Căutăm să fim mereu în contact cu ce-i nou în domeniu”
Pentru a rezista pe piaţă a fost nevoie, aşa cum ne-a spus, de putere de anticipare şi de multă pregătire. „Am căutat să ne poziţionăm pe o nişă de piaţă şi să urmărim dezvoltarea în ceea ce priveşte calitatea, productivitatea şi preţul. Permanent am căutat să dezvoltăm nivelul tehnic al producţiei, pentru a depinde cât mai puţin de factorul uman, mai ales acum, când cei mai buni muncitori s-au pensionat sau lucrează dincolo de graniţele ţării. Aceştia din urmă ajută industria străină, şi pentru a ţine pasul cu actualitatea am început un program de instruire şi de adaptare la ce-i nou cu cei 275 de angajaţi pe care îi avem. Căutăm să fim mereu în contact cu ce-i nou în domeniu.” În prezent, tehnologiile utilizate în fabrică sunt comparabile cu cele folosite în alte instituţii mondiale de gen, iar acest lucru asigură o productivitate pe măsură. Există în dotarea fabricii atât maşini clasice de prelucrarea lemnului, cât şi maşini automate, cu ajutorul cărora sunt fabricate instrumentele muzicale.
Din materie primă, în eleganţă absolută
Sub strunirea tâmplarilor, maşinăriile din fabrica Hora încep să plăsmuiască fantastica poveste a instrumentelor muzicale. Sub atingerea lor fermă, lemnul se transformă din materie primă în eleganţă absolută. Însă, înainte de aceasta, lemnul este zvântat natural cel puţin cinci ani şi apoi uscat în camere speciale până la o umiditate de 6%-8%. După acest proces urmează un timp de odihnă, necesar pentru eliminarea eventualelor tensiuni de la uscare. Apoi încep prelucrările mecanice, manuale şi procesul de finisare, adică lăcuirea şi lustruirea. În producţie este folosit în special lemn autohton. Aşa cum ne-a spus domnul Bâzgan, molidul şi bradul au o capacitate mare de rezonanţă, motiv pentru care sunt folosite pentru feţele instrumentelor; paltinul de munte pentru spate, gât şi eclisă; fagul pentru gât și eclisă, iar teiul pentru furnire. Lemnul exotic, precum abanosul şi palisandrul, este folosit pentru limbi, cedrul roşu pentru feţe, massaranduba şi pernambuc pentru arcuşuri, mahonul pentru gâturi. Lemnul pentru relizarea instrumentelor trebuie să fie lipsit de noduri, de crăpături, de putregai, de găuri de insecte, să aibă fibra dreaptă şi inele anuale cât mai uniforme şi mai ales să fi fost recoltat în repausul vegetativ, adică iarna.
După ce prind glas, pot „trăi” o viaţă
Ciclul de fabricaţie al unei viori de serie este de aproximativ opt ore. Formele viorii se execută în cea mai mare parte mecanizat, după care urmează ajustările manuale finale. Acestea îi desăvârşesc forma artistică. Odată lăcuită şi lustruită, vioara poate prinde glas. „Toate prelucrările sunt controlate de inspectorii de calitate pe tot parcursul producţiei. Suntem foarte atenţi ca produsele să fie de calitate superioară, pentru ca instrumentele muzicale pe care le realizăm să ţină o viaţă, după modelul celor funcţionale de sute de ani. Noi nu facem instrumente de consum, mai ales în contextul în care resursele naturale sunt limitate, iar jaful pădurilor se practică în stil piramidal. Oare unde în Uniunea Europeană se mai întâmplă aşa ceva?” Fabrica Hora se bucură şi de recunoaştere internaţională, lucru confirmat de faptul că 85% din producţie pleacă spre export în peste 50 de ţări de pe toate continentele. Doar 15% din producţie se vinde în ţară.
Se realizează 6.500 de exemplare lunar
Gama de producţie este foarte complexă, de la instrumente cu coarde ciupite precum chitara, mandolina, mandola, bouzouki, chitara electrică la instrumente cu coarde frecate precum violina, viola, violoncelul, contrabasul. Alt tip de instrumente ce poartă brandul Hora sunt cele cu coarde lovite precum ţambalul, cele de percuţie precum xilofonul şi metalofonul şi instrumente din lemn pentru suflat precum fluierul, naiul şi cavalul. Tot în linia de producţie se regăsesc şi instrumentele etnice precum cobza, ukulele, psalterul, dulcimerul, tamburina, titera, clavecinul, bouzouki irlandez, baglama etc. În plus, în fabrică sunt realizate instrumente educaţionale pentru copii, iar unele realizate la cererea clienţilor. Pentru a acoperi o parte cât mai mare din cererea existentă din piaţă, fabrica execută şi accesorii, cutii, huse, arcuşuri, coarde, piese de schimb, beţe de tobă. Lunar, în fabrica Hora din Reghin iau naştere în jur de 6.500 de instrumente.