de Silviu Ghering
Cel mai mare serviciu de acest gen din lume, poliția federală americană a fost înființată în 1908 sub denumirea de Biroul de Investigații (BOI - Bureau Of Investigation). Număra circa 650 de angajați, dintre care 441 de agenți speciali. Ca și Ohrana (poliţia secretă a țarului Rusiei), avea misiuni de spionaj atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional. În 1935, BOI se transformă în Biroul Federal de Investigații (FBI - Federal Bureau of Investigation). Scutul americanului de rând împotriva mafioților, extremiștilor, comuniștilor, spionilor, politicienilor și oamenilor de afaceri corupți. Astăzi, FBI are în jur de 35.000 de angajați. Ceea ce a ajuns astăzi FBI se datorează în proporție covârșitoare unui om care a condus Biroul în mod autoritar, chiar autocrat: legendarul John Edgar Hoover.
Comunismul, un flagel care l-a obsedat!
John Edgar Hoover a fost cel mai mic dintre cei patru copii ai lui Dickerson Naylor Hoover (1856-1921), care avea strămoși de origine engleză și germană, și ai soției acestuia, Anna Marie Scheitlin (1860-1938), descendenta unor mercenari elvețieni. S-a născut la 1 ianuarie 1895, la Washington D.C. Unchiul mamei fusese consul general onorific al Elveției în SUA. Și-a petrecut copilăria în Eastern Market. În timpul colegiului a lucrat la Biblioteca Congresului, iar la 22 de ani, în 1917, a obținut licența în drept la Universitatea „George Washington”.
Nu a participat la Primul Război Mondial și a găsit de lucru la Departamentul Justiției, ajutat de un unchi judecător. A ajuns în anturajul ministrului Justiției, democratul Alexander Mitchell Palmer, primul care a tras un semnal de alarmă în ceea ce privește pericolul roșu, comunismul. Pericol care avea să-l obsedeze grav toată viața pe Hoover...
A început cu 650 de angajați
Palmer l-a făcut asistentul său special și a fost promovat în fruntea secției care înregistra, urmărea, aresta și întemnița persoanele provenind dintr-o țară dușmană. Fără niciun fel de proces! Dintr-o listă de 1.400 de emigranți germani, de exemplu, a băgat în pușcărie 986 dintr-un total de 1.172 declarați „arestabili”! În 1919 a fost numit director al nou-nouței Divizii de Informații (GID - General Intelligence Division) a Departamentului Justiției. A fost din nou promovat, chiar dacă doar director adjunct, la Biroul de Investigații (BOI), „strămoș” al FBI, iar la 10 mai 1924 este numit de președintele Calvin Coolidge director al instituției. Avea 29 de ani și era al șaselea director al BOI, care număra doar 650 de angajați, dintre care 441 de agenți speciali.
A înființat cea mai mare colecție de amprente digitale din lume
Marea Recesiune și Prohibiția din anii ’30 au fost „raiul” pentru o mulțime de gangsteri, de la cel mai cunoscut, Al Capone, la cel mai dur, John Dillinger. Comerțul ilegal cu alcool, traficul de carne vie, pariurile clandestine, începuturile „industriei” care avea să devină cel mai mare flagel al secolului al XX-lea, industria drogurilor, i-au oferit lui Hoover un câmp imens de acțiune. De vânătoare! În 1932 a înființat și a organizat Laboratorul FBI, pentru a avea „în casă” posibilitatea de a examina și de a analiza rapid, eficient și, mai ales, sigur probele găsite pe teren.
Capturarea şi împușcarea pe bandă rulantă a traficanților, jefuitorilor de bănci, gangsterilor, în general, au dus, în 1935, la extinderea competențelor BOI, care a fost considerabil mărit prin recrutări masive (s-a ajuns la aproximativ 2.500 de angajați, dintre care peste 1.000 de agenți speciali) și a fost redenumit Biroul Federal de Investigații (FBI - Federal Bureau of Investigation). Din 1939, FBI s-a concentrat preponderent pe informațiile interne. Hoover a făcut modificări, cum ar fi extinderea și combinarea fișierelor dactiloscopice în nou-înființata Divizie de Identificare, pentru a putea gestiona și folosi eficient cea mai mare colecție de amprente digitale realizată până în prezent! Misiunile de spionaj pe plan extern ale FBI au încetat însă numai după 1947, când a luat fiinţă Agenţia Centrală de Informaţii (CIA - Central Intelligence Agency).
Culisele puterii: şantajul
Se poate spune, iată, că John Edgar Hoover este părintele FBI. Criticii săi spun însă că și-a depășit cu mult atribuțiile și, văzând peste tot gangsteri, spioni și comuniști, a inițiat o amplă, chiar nemaiîntâlnită acțiune de supraveghere, de spionare, de terorizare a sute de mii de persoane. Care erau filate peste tot și care s-au dovedit, la finalul investigațiilor, vinovate în proporție de doar 28%! Hoover a întocmit sute de mii de dosare ilegale, compromiţătoare, cu care a şantajat întreaga clasă politică din SUA, comportându-se ca un autocrat. Nici Congresul, puternic influenţat de acesta, nici vreunul dintre cei opt preşedinţi „sub” care a „servit” nu au fost capabili, din cauza unui „amănunt” atât de cunoscut de noi astăzi: erau șantajabili!, să-l schimbe din funcţie, cu toate că mandatul de director al FBI era de numai patru ani!
Implicat în asasinarea președintelui J.F. Kennedy?!
Expert în șantaje și în intrigi, Hoover a fost acuzat, după moartea sa, că s-ar fi aflat în spatele multor afaceri dubioase care au zguduit America, inclusiv în asasinarea președintelui J.F. Kennedy! Intrigat de decizia Curții Supreme de a limita puterile Departamentului Justiției în privința urmăririi posibililor „agenți comuniști”, de exemplu, Hoover a pus la punct, atenție: în nume propriu!, un program secret de destabilizare a numeroase partide și grupuri - Partidul Comunist American, Panterele Negre, asociația lui Martin Luther King, Ku Klux Klan, generând un climat de instabilitate și de nesiguranță fără precedent în cea mai puternică democrație din lume...
Hoover şi-a bătut joc de toate principiile democraţiei americane, a comis crime abominabile, fiind de aceeaşi talie cu Lavreni Beria, şeful poliţiei politice a lui Stalin, şi Himmler, şeful poliţiei politice a lui Hitler, dar mult mai longeviv. La 2 mai 1972, John Edgar Hoover a murit. La Washington D.C. A murit pe „tron”. „Tronul” FBI. Ca orice „monarh”. Sau ca orice dictator...
Dosarele terorii
În timpul lungii perioade de conducere a FBI, John Edgar Hoover a întocmit sute de mii de dosare ultrasecrete, la care nimeni nu avea acces. După ce a murit, Helen Gandy, secretara sa, a distrus toate acele fișiere, declarând că nu erau decât înregistrări financiare și corespondență personală... Ca prin minune, un dosar pe care era scris „oficial și confidențial” a scăpat. Dosarul conținea informații explozive despre multe personalități politice ale epocii. Fapt care a condus la ideea că și celelalte dosare conțineau informații la fel de valoroase. Dacă nu chiar mai senzaționale! Helen Gandy, singura persoană care putea lămuri acest mister, a păstrat tăcerea până la capătul vieții...