de Silviu Ghering
Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.
Viscri, satul săsesc al prințului Charles
Din Brașov spre Sighișoara, după ce treceți de Rupea, o să vedeți un indicator la stânga spre Viscri. De acolo vă întoarceți în timp. La Viscri totul este autentic. Un sat săsesc păstrat intact de sute de ani. Casele sunt lipite una de alta, ca o fortăreață, cu porți mari și cu ferestre ridicate la câțiva metri deasupra pământului. Termopanul nu există, iar culorile țipătoare pentru fațade sunt interzise. Pe ulițele din Viscri, toată zarva o fac cocoșii în zori de zi și vacile care se întorc de la păscut seara.
Deasupra satului se înalță impunător Turnul Bisericii Evanghelice Fortificate, înconjurat de zidurile Cetății țărănești. Viscri își trage numele din germanul Weisskirch (Waisskirich în dialectul săsesc), adică „Biserica Albă”, după culoarea albă a zidurilor impunătoare. Istoria Cetății își are originea în secolul al XII-lea, odată cu ridicarea bisericii, iar în secolul al XIII-lea lăcașul de cult a fost înconjurat cu ziduri groase și cu bastioane. Biserica a fost distrusă de invazia tătară de la 1241-1242, și a fost înlocuită de un alt edificiu abia în 1498. Urcarea în turn se face pe scări înguste, iar panorama îți taie respirația. În biserică se slujește și în prezent, iar uneori sunt organizate concerte de orgă.
Viscri a ajuns cunoscut în întreaga Europă după ce prinţul Charles și-a cumpărat o casă tradițională aici în 1996, datând de la 1875, şi a vorbit în multe interviuri despre frumuseţile primitive și pure care l-au făcut să se îndrăgostească de satul transilvănean. În care oamenii mănâncă așa cum s-au obișnuit din moși-strămoși, gem cu mămăligă și cu brânză sau coaste cu mămăligă și cu gem. Faimoasă este supa de găină cu tăieţei, dar şi dulceţurile. Pâinea pe vatră coaptă după reţete tradiţionale este o altă delicatesă locală. Dacă ajungeţi la Viscri în sezonul rece, nu rataţi slănina, cârnaţii tradiţionali sau ţuica. Veţi dormi în case ţărăneşti cu mobilă veche, saltele din paie şi vă veţi încălzi doar la foc de lemne. Cum spuneam la început, este o întoarcere în timp...