de Raluca Grințescu
Gândurile noastre pot veni doar din două locuri: din iubire sau din frică. Așadar, există doar două feluri de a trăi viața: cu iubire sau cu frică. Din păcate, majoritatea gândurilor și acțiunilor noastre vin din frică. Frica afectează tot ceea ce facem, ce spunem, ce gândim. O persoană care nu are nevoie de nimic nu se teme de nimic. Iar asta oferă un dar neprețuit: libertatea! Haideți să vedem în continuare de ce anume vă temeți cel mai tare în viață.
Frica de abandon și de respingere
Sunt atât de strâns legate, încât nu pot fi separate cu uşurinţă. Teama de respingere sau de abandon vă poate afecta relaţiile de-a lungul întregii vieţi. Din cauza ei, îi puteți împiedica pe cei din jur să se apropie de dumneavoastră, pentru a nu le da prilejul de a vă respinge sau de a vă abandona, provocându-vă o durere insuportabilă, asociată cu aceste două acţiuni. Durerea provocată de respingere şi de abandonare vă este familiară chiar din momentul naşterii voastre. Ați plecat din universul vostru sigur şi ați venit aici, trecând prin trauma naşterii şi a acomodării faţă de nişte oameni aparent străini. De aceea, ori de câte ori o experimentați din nou, nu faceți decât să redeschideți o rană mai veche.
Eşecul
Teama de eşec este aproape epidemică în lumea modernă. Însă, indiferent câte greşeli ați face şi câte rateuri ați da, cât de leneşi sau de răi v-ați dovedi, vă urmați inevitabil planul de viaţă, care reprezintă singura motivaţie a eforturilor voastre. De aceea, dacă ați avea perspectiva corectă, ar trebui să renunţați la orice stres şi la orice anxietate în legătură cu un potenţial eşec. Cea mai sigură cale de a scăpa de teama de eşec constă în a vă concentra asupra calităţii „călătoriei” dumneavoastră.
Succesul
Principalul motiv pentru care oamenii se tem de succes este ca acesta să nu le fie apoi luat. De aceea, ei se cramponează cu disperare de eşec, consolându-se cu ideea că, atunci când ajung pe fundul prăpastiei, nu o poţi lua decât în sus. Succesul este, dincolo de aspectele financiare, de slujbă, de mărimea casei, de marca hainelor şi de maşina pe care o conduceți, o virtute spirituală. Dacă nu vă considerați integri, activi, curajoși, profunzi, curioși şi plini de compasiune, înseamnă că veți avea mult de lucrat cu voi înșivă înainte de a vă considera oameni de succes.
Trădarea
Cea mai dureroasă formă de trădare este trădarea de sine. Vă puteți trăda pe voi înşivă în felurite moduri, fie ignorând semnalele propriului trup sau ale propriului suflet, fie lăsându-i pe cei din jur să presupună anumite lucruri legate de voi, deşi acestea nu sunt susţinute de nimic.
Atunci când lăsați pe cineva să vă definească pe dumneavoastră şi limitările voastre vă trădați pe voi înșivă. Atunci când lăsați pe cineva să vă înjosească, să abuzeze de voi, să vă facă să vă îndoiți de bunătatea şi de potenţialul vostru vă trădați pe voi înșivă. Dar şi trădarea din partea celor dragi este un lucru dureros şi inevitabil în viaţa tuturor oamenilor. Deşi gândurile de răzbunare par uneori dulci, nu merită să le dați vreodată curs. Există un proverb oriental care spune: „Atunci când îţi propui să te răzbuni, tu începi să sapi două gropi simultan: una pentru celălalt şi una pentru tine.”
Singurătatea
Adevăratul remediu al singurătăţii nu este compania altor persoane. El se află în interiorul nostru. În acest caz, ce rost are să vă temeți de un lucru pe care îl puteți controla atât de simplu? Nu confundați niciodată cuvântul solitudine cu singurătate. Există oameni solitari, care nu se simt deloc singuri, şi alţii care se simt singuri deşi se află într-o cameră plină de persoane. Există două raţiuni care stau la baza necesităţii de a vă transcende teama de singurătate, în afara faptului că aceasta conduce la depresie, la anxietate şi la boală. Mai întâi, dependenţa de celelalte persoane, pentru a vă autodefini, conduce la situaţia oribilă de a nu avea altă identitate decât cea pe care v-o conferă cei din jur. Ce se întâmplă însă dacă aceştia sunt prea ocupaţi sau indisponibili? În al doilea rând, dacă sunteți de părere că singurătatea nu poate fi vindecată decât de compania altor oameni, înseamnă că vă anihilați singuri discernământul.
Boala
Bolile fac în mod natural parte din viaţă, fiind incluse în scenariul pe care ni l-am scris singuri înainte de a veni în această dimensiune. La fel ca în cazul tuturor celorlalte experienţe neplăcute prin care treceți, scopul pentru care ați introdus aceste boli în planul vostru de viaţă a fost să le depăşiți, deopotrivă la nivel fizic şi spiritual, nu să vă plângeți de ele, să deveniți obsedaţi din cauza lor sau să le confundați cu identitatea voastră.
Bătrâneţea
Aşa cum puteți să vă identificați cu o boală, puteți, la fel de bine, refuza să vă identificați inclusiv cu vârsta voastră. Unul dintre motivele care generează teama de bătrâneţe este grija că trupul vostru nu se va mai putea mişca la fel ca înainte. Nimeni nu îşi doreşte să trăiască semiparalizat. Pe de altă parte, bătrâneţea este cel mai bun pretext pentru a vă reaminti că nu sunteți una cu trupul vostru.
Pierderea unei persoane dragi
Durerea provocată de pierderea unei persoane dragi este covârşitoare, şi nimic nu o poate alina foarte multă vreme. Eforturile voastre de a-i mângâia pe cei aflaţi în doliu ţin mai degrabă de propriul vostru confort decât de al lor. Cel mai bun lucru pe care îl puteți face pentru o persoană aflată în această situaţie este să îi fiți alături, pentru a avea ceva de care să se agaţe până când va reuşi să se pună din nou pe picioare. Renunţarea la manifestarea durerii înainte ca aceasta să îşi fi încheiat ciclul natural poate fi chiar periculoasă pentru starea de sănătate. Însă, oricât de agonizantă ar fi o astfel de pierdere, este imperios necesar să înţelegeți perspectiva spirituală a tranziţiei între cele două dimensiuni, pentru a vă simţi mai împăcaţi şi pentru a nu-L învinovăţi pe Dumnezeu pentru că v-a răpit persoana iubită. Şi să fiți convinşi că într-o zi ne vom întoarce cu toţii Acasă.
Moartea
Aceasta este poate cea mai înspăimântătoare dintre temerile noastre. Deşi mulţi dintre voi ştiți că spiritul transcende moartea, deşi toate religiile lumii afirmă acest lucru, cea mai mare temere a noastră rămâne cea de anihilare. Teama de moarte este teama că veți înceta să mai existați. Un alt aspect al fricii de moarte este convingerea oamenilor că această tranziţie este incredibil de dureroasă. În urma unor regresii, s-a constatat însă că moartea în vieţile anterioare nu a fost nici pe departe la fel de traumatizantă ca naşterea în această viaţă. O altă grijă inutilă pe care o faceți se referă la maniera în care veți muri. Aveți opţiunea de a vă întoarce în această viaţă dacă nu sunteți complet hotărâţi să plecați. Această decizie vă aparţine în totalitate şi este binecuvântată de Dumnezeu.