de Silviu Ghering
Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.
Cheile Sohodolului, poartă spre altă lume
În opinia multora, sunt cele mai frumoase chei din țară. Din Târgu-Jiu, pe DN 67D, drumul care duce turistul către cucernicele locuri ale Mănăstirii Tismana, după numai câțiva kilometri, la o intersecție cu DN672C, un indicator la dreapta trimite spre comuna Runcu. Doar 16 kilometri sunt până acolo. Runcu se termină aproape de stâncile uriașe care străjuiesc drumul pe stânga și pe dreapta și îți dau senzația că intri într-un canion. 10 kilometri de formațiuni carstice, modelate de vrerea lui Dumnezeu prin timp și vreme. Stânci înalte cât un bloc de zece etaje ascund grote mari prin care se scurge apa râului Sohodol. „Nările”, denumite așa după zgomotul, parcă viu, pe care îl „scot” odată cu scurgerea apei prin ele. Galeriile pe care „trudalnicul” Sohodol le-a săpat în stâncă timp de mii de ani au în jur de 70 de metri lungime. Pe partea opusă a văii te privește „de sus”, de la 700 de metri altitudine, un inel de piatră în vârf de munte. „Inelul de Piatră” sau „Inelul Doamnei”. Localnicii îi mai spun și „Inelul Miresei”, legenda îl numește „Inelul dracului”. Se spune că cine va vedea unde cade raza de soare ce trece prin inel este cel ales să descopere comoara dacică ascunsă acolo unde raza atinge pământul... Urcând mai departe, se ajunge la Cascada Păstrăvilor, unul dintre locurile cel mai vizitate nu numai de pescari. Pe drum, e imposibil să nu vezi Stânca Dacilor, de strajă, parcă, la un colț de munte. În acel colț de Rai găsești cea mai mare biodiversitate din România: peste 300 de specii de plante, de la garofița de stâncă la castani seculari, plantați înainte de 1859! Lângă „Nări” își au cuiburile fluturașul de stâncă și lăstunul de stâncă, două specii protejate, dar și vipera cu corn și scorpionul carpatin. O fi sau n-o fi acolo, la „inel”, un „star-gate”, o poartă spre cer, cum spun din ce în ce mai multe voci, dar cu certitudine este o „poartă” spre altă lume. Infinit mai frumoasă...