de Silviu Ghering
17 iunie 1631. India. A treia soție a împăratului mogul Shah Jahan, prințesa persană musulmană Arjumand Bano Begum, devenită prin căsătorie Mumtaz Mahal („Coroana Palatului”). Mai mult decât soție - iubită, prietenă, consilier politic -, îl însoțea pe împărat peste tot, inclusiv pe câmpul de luptă, acolo unde, de altfel, a și murit dând naștere celui de-al 14-lea copil, în timpul unei campanii de zdrobire a rebelilor din Burhanpur. Moartea sa l-a afectat atât de tare pe Shah Jahan, încât părul i-a albit în numai câteva luni. Înainte de a-și da ultima suflare, Mumtaz l-a rugat pe soțul său patru lucruri: să-i construiască cel mai frumos mausoleu, să se recăsătorească, să-și iubească fiii și să-i viziteze mormântul în fiecare an, până când o va urma în ceruri, la comemorarea morții sale... Așa a început povestea Palatului Taj, „mahal” înseamnă „palat” în hindi, dovada iubirii care depășește moartea. Dragostea încrustată în piatră.
Împăratul nu s-a uitat la bani...
Lucrările la Taj au început în ianuarie 1632, când trupul lui Mumtaz a fost adus la Agra și înmormântat temporar sub o cupolă aurită. 22 de ani a durat construirea celui mai frumos monument din India. 20.000 de oameni au trudit la ridicarea sa. Materialele erau aduse din întreaga Asie cu ajutorul unei „armate” de 4.000 de cărăuși și 1.000 de elefanți. Împăratul nu s-a uitat la bani, a cheltuit 31 de milioane de rupii la vremea aceea. Proiectat de arhitectul iranian Ustad Isa, Taj a devenit simbolul dragostei eterne. Este amplasat pe malul râului Yamuna, care servea ca mijloc de apărare a fortăreței de la Agra, centru al Imperiului Mogul (secolele XVI-XVIII), până la mutarea capitalei la Delhi în 1637. O oră și jumătate cu trenul expres de la New Delhi.
Acoperiți de 28 de tipuri de pietre prețioase
Potrivit legendei, Shah Jahan voia să construiască pentru el însuși un monument similar, din marmură neagră, pe malul celălalt al râului Yamuna. Soarta însă i-a fost potrivnică: fiul său Aurangzeb s-a autoproclamat rege în anul 1658 și l-a menținut în captivitate în fortul de la Agra timp de nouă ani, un fel de „arest la domiciliu”, până la moarte. Își doarme somnul de veci alături de Mumtaz, amândoi cu faţa către Mecca...
Cele două morminte sunt decorate cu o dantelă din marmură, încrustată cu 28 de tipuri de pietre prețioase, înlocuind acoperământul original din aur, luat de Aurangzeb, uzurpatorul fiu al lui Shah Jahan. De fapt, acestea nu sunt mormintele reale ale celor doi. Acelea se află sub camera „vizibilă”, exact sub cele de deasupra, „îngropate” acolo după moda vremii, pentru a le proteja de eventualii jefuitori.
Combină superlativele artei indiene şi artei persane
Taj Mahal răsare din peisajul roșcat, așezat fiind pe o terasă care pune în evidență uriașul dom central și cele patru minarete. Totul este construit din marmură albă, adusă din Rajasthan. În funcţie de momentul zilei, de la răsărit la apus, marmura reflectă nuanţe şi culori de tot felul. Impresionează armonia dimensiunilor şi a spaţiului folosit, stilul combinând superlativele artei indiene şi artei persane. Una dintre caracteristicile principale ale arhitecturii mogule este simetria radială şi bilaterală. Astfel, din orice parte te-ai uita la Taj, vezi acelaşi lucru. Are formă octogonală, cu feţe identice. Înăuntru sunt 16 camere, opt pe fiecare nivel. Mausoleul este flancat pe ambele părți de clădiri identice. În stânga se află Mehman Khana (casa de oaspeți), iar în partea dreaptă, Masjida (moscheea). În curtea închisă din fața grădinii cu mormintele împăratului și soției sale, se află și mormintele servitorilor și ale altor soții, de rang mai mic, ale lui Shah Jahan.
Una dintre cele șapte noi minuni ale lumii a fost construită strategic, pe malul râului Yamuna, care furnizează apa necesară printr-un ingenios sistem de aprovizionare. Apa este parte a paradisului, în viziunea profetului Mohamed. În mod normal, canalele care traversează grădina reflectă silueta vaporoasă a Taj-ului, iar fântânile arteziene, când funcţionează, transformă locul într-o adevărată Grădină a Edenului...
Paradisul pe pământ
...Pentru că ansamblul închide în interior o grădină deosebit de frumoasă, cu fântâni arteziene, cu aleea principală, care pornește de la impozanta intrare, străjuită de arbori ornamentali. Accesul se face prin trei porţi din piatră roşie de Agra, perfect aliniate cu centrul monumentului. Fiecare poartă e ca un voal precum cel purtat de femeile din India în noaptea nunții, care îţi dezvăluie treptat frumuseţea ascunsă în spate. După ce treci de poartă, vezi la depărtare superba bijuterie arhitectonică albă, de care te apropii traversând grădina, charbagh („char” = patru, „bagh” = grădină), ca un covor persan. În Islam, grădina are o simbolistică spirituală. Potrivit Coranului, Paradisul este o grădină minunată, iar grădina de pe pământ trebuie să fie o reflectare a Paradisului. Dintr-o suprafaţă totală de 580 de metri pe 300 de metri, grădina ocupă 300 de metri pe 300 de metri și este străbătută de un canal cu fântâni de bronz, pe ale cărui maluri se aliniază aleile de cedri. Uriașe flori de lotus înmiresmează apa în care se oglindește construcția centrală octogonală, cu o cupolă uriașă, cu un diametru de 47 de metri.
Omul, mai dușman decât timpul...
Dacă de departe Taj-ul te impresionează prin armonia între grandoare şi eleganţă, de aproape eşti surprins de minunăţia detaliilor. Inscripţiile din Coran, frumos caligrafiate cu negru, se folosesc de iluzia optică pentru ca să arate de aceeaşi dimensiune când te uiţi de jos. Cei care au studiat tematica acestor inscripţii spun că locaţia şi forma monumentului sunt o reprezentare a tronului lui Allah, care domneşte peste Grădina Paradisului în Ziua Judecăţii. Decoraţiunile superbe sunt realizate prin piatră dură, pietre preţioase şi semipreţioase fiind integrate în marmură sub formă de modele florale repetitive. Prin arabescurile trase parcă la indigo, precizia matematică devine estetic şi simbol. Fiecare colţișor e minuţios decorat, ca o operă de artă unică.
Din păcate, dacă timpul nu a fost un duşman suficient de puternic, invaziile străine şi vârtejul istoriei au reuşit să mutileze faţa Taj-ului. Porțile inițiale de aur și de argint au fost furate și înlocuite cu altele mai ușoare, doar poleite cu metalele amintite, pietrele strălucitoare despre care vorbeşte legenda au fost și ele jefuite și înlocuite de mai multe ori, puţine fiind „colțurile” rămase perfect intacte...
Îşi schimbă culoarea în galben
Taj Mahal își schimbă culoarea în galben din cauza poluării, în pofida restricțiilor impuse activităților industriale și circulației rutiere. Pentru conservarea monumentului, Curtea Supremă Indiană a ordonat, în urmă cu zece ani, închiderea sau mutarea turnătoriilor, cărămidăriilor și sticlăriilor din apropierea Taj Mahal-ului. Numai vehiculele electrice sunt autorizate în apropierea mormântului, iar calitatea aerului este măsurată regulat.