de Silviu Ghering
Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.
Palatul Ruginoasa, frumuseţe şi blestem
„Aproape de Târgul Frumos sunt încântătoarele domenii ale Ruginoasei. Călătorul, primind aici ospitalitate, uită necazele... El pare că se trezește transportat, ca printr-un farmec, într-un castel descris de Walter Scott...”, scria Constantin Negruzzi la 1837. Satul Ruginoasa se află la o distanță de 60 km vest de Iași, între Târgu Frumos și Pașcani, traversat de DN 28A. Originea sa se pierde în timp, prima atestare documentară datând din 1596. Palatul domnesc de la Ruginoasa adăpostește azi un muzeu memorial dedicat domnitorului Unirii, Alexandru Ioan Cuza. Reconstituind atmosfera secolului al XIX-lea, are faima unui palat blestemat, toate familiile care l-au avut în proprietate plătind un dramatic tribut de sânge prin morți violente. De acest blestem nu a scăpat nici Cuza Vodă, al cărui fiu, prințul Dimitrie, s-a împușcat în camera sa, decepționat de o tulbure poveste de iubire…
Palatul adăpostește piese autentice, de valoare inestimabilă. Biblioteca familiei și cabinetul de lucru al domnitorului expun piese de mobilier din lemn de stejar comandate de Elena Doamna de la renumita firmă pariziană Mazaroz. În sufragerie sunt așezate farfuriile din porțelan de Sevre, purtând emblema Principatelor și deviza „Toți în unul”, paharele din cristal de Bacara cu monograma lui Cuza și tacâmurile din alpaca. Pereții sunt înnobilați de două picturi originale ale maestrului Nicolae Grigorescu, „Păstorița” și „Carul cu boi”. În salonul Doamnei Elena, acolo unde însingurata principesă se retrăgea să citească sau să picteze, precum și în dormitorul acesteia se păstrează, de asemenea, piese de mobilier originale.
În perioada 2006-2010, edificiul a făcut obiectul unui amplu program de restaurare, urmat de reamenajarea expoziţiei de bază la standardele europene contemporane, cu scopul de a imersa vizitatorul în atmosfera aristocraţiei veacului al XIX-lea.