de Silviu Ghering
Folosim zilnic o sumedenie de invenții ale înaintașilor noștri, care nouă azi ni se par firești. N-au fost însă întotdeauna așa. A trebuit să se nască o minte iscoditoare care să inventeze roata, motorul cu aburi, electricitatea, telefonul sau mașina de cusut. Taifasuri vă prezintă doi oameni fără de care viața noastră n-ar mai fi fost atât de comodă astăzi.
„Bunicul” tramvaiului electric!
La 9 iulie 1802 se năştea, în orășelul Williamstown, din ţinutul american Davenport, Thomas Davenport, fiul fierarului Abraham şi al fostei „cântăreţe” de saloon Mary. Nu s-au păstrat date despre copilăria sau despre studiile sale, se știe numai că, în 1831, în timpul unei vizite la minele de fier „Penfield & Taft” de la Crown Point, New York, a văzut primul electromagnet comercial pus în funcțiune. Fascinat, și-a cumpărat un astfel de magnet ca să-i observe modul de funcționare. A refăcut instalația electrică utilizând fire de mătase naturală provenite de la rochia de mireasă a soției sale, Emily, pentru o izolație mai bună! Motorul electric cu curent continuu l-a inventat dintr-o întâmplare. A construit un aparat ce funcționa cu patru electromagneți. Doi electromagneți i-a montat pe un pivot, iar ceilalți doi, pe doi stâlpi ficși. Electromagneții au fost puși în funcțiune printr-o baterie conectată la un comutator. Când a apăsat comutatorul, aparatul a început să se rotească, și astfel a luat naștere, în 1834, primul motor electric cu curent continuu. Apoi, în 1835, Davenport a inventat un vehicul propulsat de acest motor, un cărucior care se deplasa pe un ghidaj de fier circular înzestrat cu conductori electrici de alimentare. Strămoșul tramvaiului electric! A dorit să-și patenteze invenția, însă a fost refuzat și, numai după doi ani de procese, a obținut „U.S. Patent No. 132”. În 1838 a reușit să pună în funcțiune un pian electric care „cânta” cu ajutorul unui motor electric cu curent continuu. În 1840 a construit cel mai puternic motor electric de până atunci ca să pună în funcțiune o mașină de imprimat. Pasiunea sa l-a epuizat, s-a despărțit de soție fără să aibă niciun copil, iar în 1848 a suferit un atac cerebral de pe urma căruia nu și-a mai revenit complet niciodată. A murit în mizerie trei ani mai târziu.
Milionar din ac şi aţă
Până la începutul anilor 1800, hainele erau confecţionate manual, femeile fiind cele care coseau de mână pantalonii, cămăşile şi rochiile. În anul 1846, Elias Howe inventează un „aparat-minune” - maşina de cusut cu ac. Elias Howe s-a născut la 9 iulie 1819, în Spencer, Massachusetts, ținut în care şi-a petrecut anii copilăriei și adolescenței, ucenic din 1835 într-o fabrică de textile din Lowell. După închiderea fabricii în 1837, s-a mutat la Cambridge, ca mecanic. Începând din 1838, a lucrat într-un atelier specializat în fabricarea și repararea cronometrelor și a altor instrumente de precizie. S-a căsătorit cu Elizabeth Jennings Ames la 3 martie 1841, în Cambridge, și a avut trei copii: Jane Robinson, Simon Ames și Julia Maria. În 1844 a finalizat primul prototip funcțional al mașinii de cusut. Societatea însă și marii industriași se temeau de eșec, motiv pentru care mașinile de cusut nu au fost produse la scară largă până în 1850. Și nu de Howe, ci de Isaac Singer, care a construit prima mașină de cusut comercială, la care acul nu se mai mișca dintr-o parte în alta, ci de sus în jos. Întregul mecanism era pus în funcțiune prin mișcarea unei pedale aflate în partea inferioară a mașinii. Mașina lui Singer folosea același tip de cusătură, ca și cel pe care-l inventase Howe, care l-a dat în judecată și a câștigat procesul în 1854. Singer a trebuit să-i plătească lui Howe daune, iar veniturile acestuia au ajuns astfel la peste 200.000 de dolari pe an, o sumă uriașă în acele timpuri. Între 1854 și 1867, Howe a câștigat aproape 2 milioane de dolari din invenția sa. În timpul Războiului Civil, la care a participat ca simplu soldat nordist, a donat o parte din avere armatei unioniste. A murit la doar 48 de ani, la 3 octombrie 1867, din cauza unei embolii provocate de un masiv cheag de sânge în timpul unei crize de gută.