de Dana Purgaru
Pasionați de numere, de trecerea timpului și de organizare, mayașii au realizat mai multe versiuni de calendar, în funcție de nevoile lor. Astfel, calendarul mayaș este, de fapt, o serie de mai multe sisteme folosite în paralel, cel mai vechi şi cel mai important fiind Tzolk’in sau Calendarul Sacru. Existau, de asemenea, Haab (un calendar solar agrar și civil) şi Calendarul Lung.
Tzolk’in este un calendar religios folosit pentru a boteza copiii, a organiza viitorul apropiat şi a decide asupra perioadelor favorabile pentru bătălii ori căsătorii. El este alcătuit dintr-un an scurt de 260 de zile, cu 13 luni de câte 20 de zile (uinal), fiecare zi a lunii având un nume asemănător zilelor săptămânii de astăzi şi un simbol (câte un zeu care purta timpul pe cer). O teorie susţine că numărul de 260 de zile reprezintă durata unei sarcini, iar alta spune că semnifică de fapt durata cultivării porumbului.
Haab era un calendar solar foarte asemănător cu cel dacic și gregorian pe care îl folosim astăzi. Se baza pe rotația Pământului în jurul Soarelui și era folosit pentru agricultură, economie și însemnări contabile. El consta din 18 luni a câte 20 de zile, urmate de o perioadă de cinci zile, numită Uayeb, apărută după ce astronomii au remarcat că 360 de zile nu îi ajung planetei să facă un ciclu complet în jurul Soarelui.
Marea Numărătoare
Un alt calendar folosit de civilizaţia mayașă se numea Calendarul Sferic și cuprindea 52 de ani (18.980 de zile). Acesta era o combinație dintre celelalte două.
Totuși, astronomii mayași nu s-au oprit aici. Mânați de nevoia și de ambiția de a cuprinde într-un sistem o perioadă și mai mare, care să includă și mai multe generații, ei au pus bazele unui calendar ce putea să-i ajute să „vadă” în viitor, peste sute și chiar mii de ani, pe care l-au denumit Calendarul Lung sau Marea Numărătoare. Pentru a-i descifra extraordinara complexitate, oamenii de știință au concluzionat că cea mai bună cale pentru a găsi o corespondență cu zilele calendarului gregorian este numerotarea zilelor de la începutul Marelui Ciclu al Marii Numărători.
Calendarul Lung se spune că era mai precis decât cel Iulian din Europa secolului al XVI-lea. El a fost creat în jurul primului secol î.Hr. şi a fost folosit pentru înregistrarea datelor de-a lungul unor mari perioade. Acesta cuprinde numărul de zile începând cu august 3114 î.Hr., dată când se presupune că a început a Patra Creaţie Maya ori Marele Ciclu. De fapt, acesta a fost Anul 0, asemănător datei de 1 ianuarie a anului 1 d.Hr.
Marea Numărătoare este alcătuită dintr-un tun de 360 de zile, 20 de tuni reprezentând un katun (7.200 de zile), 20 de katuni formând un baktun (144.000 de zile), iar 13 baktuni semnificând Marele Ciclu (1.872.000 de zile sau în jur de 5.130 de ani).