de Silviu Ghering
Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.
Ansamblul rupestru Basarabi-Murfatlar, primele vestigii religioase de la noi
Pe drumul ce duce de la Constanţa la Cernavodă, în zona oraşului Basarabi, la numai 15 kilometri de Marea Neagră, se află o minune de care mulţi, cu siguranţă, nici măcar nu au auzit: adevărate biserici săpate în dealul de cretă care se află în zonă. În după-amiaza zilei de 11 iunie 1957, muncitorii de la fabrica producătoare de praf alb din zonă, care munceau la extinderea zonei de exploatare a cretei, au dat de intrarea într-o chilie monahală. Spre mirarea tuturor şi deosebită ca frumuseţe, această descoperire a intrat imediat în atenţia arheologilor. Ansamblul dezvăluit a fost uimitor. În anii ce au urmat, cercetătorii au fost surprinşi să descopere în total şase biserici şi multe galerii, locuinţe de suprafaţă, un mic cimitir aferent, vetre de foc, fragmente ceramice, 10 schelete de oameni şi animale şi chiar unelte din fier. Înscrisurile şi inscripţiile găsite par a fi din secolele X-XI, din epoca medievală timpurie, care, de altfel, este o perioadă prea puţin cunoscută în istoria ţării noastre. Acestea erau scrise cu tot felul de litere greceşti, chirilice, altele cu rune, iar altele nici în ziua de astăzi nu au putut fi descifrate. Acest lucru a complicat puţin lucrurile, dar au dat o nuanţă de mister şi multă bătaie de cap pentru arheologi. Una dintre datele extrem de importante descoperite pe pereţi a fost „leat 6500”, adică anul 995 după Hristos. Acest complex arheologic a adăpostit, în opinia cercetătorilor, prima biserică şi primele chilii de pe teritoriul României, asemuite celebrei mănăstiri din Cappadocia, Turcia. Desenele și inscripțiile care se regăsesc pe pereţii bisericii sunt predominant creştine. Însă apar şi foarte multe incizii care nu par a avea legătură cu creştinismul (nenumăraţi cai în galop, cerbi, dragoni împletiţi, păsări, călăreţi, motivul ţânţarului sau al labirintului).
Bisericile și galeriile săpate în dealul de cretă de la Basarabi-Murfatlar se află pe versantul de N-V al dealului Tibisirul, la o distanță de câteva zeci de metri de Canalul Dunăre - Marea Neagră și în imediata apropiere a marelui val de piatră