de Andrei Dicu
În această perioadă, România sărbătoreşte 12 ani de la intrarea în NATO, un moment care înseamnă enorm pentru parcursul schimbărilor care au avut loc în societatea noastră, după căderea comunismului. Dincolo de aprecierea aliaţilor, se întrevede, din nou, pericolul rusesc, pe fondul unei situaţii externe dominate de lupta antiteroristă.
12 ţări fondatoare, 3 centre de comandă
La 29 martie 2004, România a aderat oficial la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, devenind membru cu drepturi depline al celui mai puternic şi mai stabil bloc militar din lume. Această alianţă (abreviată „NATO” în engleză şi „OTAN” în franceză) este una de factură politico-militară şi a fost stabilită la 4 aprilie 1949, prin semnarea Tratatului, la Washington DC. În acest moment, NATO cuprinde 28 de state din Europa şi America de Nord, iar obiectivul principal este lupta împotriva fenomenului terorist. NATO a fost alcătuită din state independente, interesate de menţinerea păcii şi de apărarea propriei independenţe, prin solidaritate politică şi printr-o forţă militară capabilă să contracareze orice act militar ostil uneia dintre ţările membre. SUA, Franţa, Marea Britanie, Olanda, Belgia, Canada, Danemarca, Islanda, Italia, Luxemburg, Norvegia şi Portugalia au fost statele fondatoare. A fost elaborată o structură administrativă centralizată şi au fost instalate trei baze majore de comandă, în Europa, dincolo de Atlantic şi lângă Canalul Mânecii, ultima desfiinţată în 1994.
Afilierea RFG-ului a declanşat fondarea Tratatului de la Varşovia
Ulterior, la 18 februarie 1952, au aderat Grecia şi Turcia, iar la 6 mai 1955, RFG a devenit membră NATO. Afilierea Germaniei de Vest a declanşat o puternică reacţie a ţărilor comuniste, dar şi, mai târziu, prin ricoşeu şi din partea Franţei. Imediat, URSS şi aliaţii săi comunişti, printre care şi România, au fondat Tratatul de la Varşovia, organizaţie cu caracter defensiv. În 1966, din pricina presiunii politicienilor socialişti care s-au perindat la putere în Hexagon, Franţa s-a retras de la participarea militară, rămânând, practic, în Alianţă doar onorific. În 2009, însă, Franţa a revenit „cu arme şi bagaje” în comandamentul integrat al NATO. După dizolvarea Tratatului de la Varşovia, în 1991, NATO şi-a retras armele nucleare şi a căutat să-şi redefinească misiunea în perioada următoare Războiului Rece, implicându-se în controversatele conflicte din Balcani din anii ’95-’96.
Atentatele de la WTC şi de la Pentagon au pus Alianţa pe jar
Ideea fundamentală a NATO, menţinută timp de peste 50 de ani, a fost aceea a organizării unei apărări comune, credibile şi eficiente. În articolul 5 al Tratatului se specifică: „Părţile convin ca un atac armat împotriva uneia sau a mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor şi, în consecinţă, dacă se va produce un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, exercitându-şi dreptul său individual sau colectiv la autoapărare, recunoscut de articolul 51 al Cartei Naţiunilor Unite, va da asistenţă părţii sau părţilor atacate, prin luarea în consecinţă, individual şi concertat, cu celelalte părţi, a acelor măsuri ce pot fi considerate necesare, inclusiv folosirea forţei armate, pentru a restaura şi a menţine securitatea zonei Nord-Atlantice”. Această frază esenţială se referea, iniţial, la situaţia ipotetică în care URSS ar fi lansat un atac împotriva aliaţilor europeni ai SUA, în urma căruia americanii ar fi trebuit să trateze Uniunea Sovietică exact ca şi când ei înşişi ar fi fost atacaţi. Dincolo de tensiunile care au marcat Războiul Rece, invazia sovietică nu s-a mai produs, astfel că această frază a fost adusă pe tapet, pentru prima oară în mod practic de la înfiinţarea Tratatului, la 12 septembrie 2001, ca răspuns la atentatele de la World Trade Center şi de la Pentagon.
Primul stat ex-comunist alăturat Parteneriatului pentru Pace
La 26 ianuarie 1994, România a fost primul stat ex-comunist care s-a alăturat programului Parteneriatul pentru Pace, cel mai complex format de cooperare al NATO cu state partenere. Depunerea instrumentului de ratificare, la Washington, la 29 martie 2004, a fost urmată de ceremonia arborării drapelului României în faţa Cartierului General al NATO din Bruxelles, organizată la 2 aprilie 2004, în marja reuniunii miniştrilor Apărării din toate ţările aliate.
Modernizarea armatei necesită o suplimentare a bugetului cu 13 miliarde de euro
Din păcate însă, până în prezent, 26 de militari români au murit în teatrele de operaţiuni din afara ţării, iar peste 140 au fost răniţi în timpul intervenţiilor din Irak şi din Afganistan. Modernizarea armatei române necesită, în următorii zece ani, o suplimentare a bugetului cu 13 miliarde de euro, doar pentru programele mari de înzestrare, planificate atât pentru forţele aeriene, cât şi pentru cele terestre şi navale. Până în prezent, România a desfăşurat trupe terestre în Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Irak şi Afganistan, rulând un număr total de 40.000 de soldaţi. Momentan, avem 2.187 de ostaşi care luptă peste hotare, dintre care 1.821 doar în Afganistan. Efectivul complet al Armatei Române este de 73.350 de militari activi (suntem pe locul 52 în lume la acest capitol), plus 79.900 de rezervişti. Bugetul total al Armatei noastre este de 2,21 miliarde de euro.
Putin ameninţă, Carter dă asigurări
În prezent, România se confruntă cu ameninţări mai mult sau mai puţin voalate ale liderului rus, Vladimir Putin, care s-a declarat împotriva amplasării scutului aerian de la Deveselu. În acest context, Ash Carter, secretarul american al Apărării, a declarat că SUA va prepoziţiona tancuri, artilerie şi alte echipamente militare în estul şi în centrul Europei, inclusiv în ţara noastră. În replică, un oficial rus a declarat că staţionarea de tancuri şi de armament greu în statele NATO de la graniţa cu Rusia este cel mai agresiv act al americanilor de la sfârşitul Războiului Rece încoace. Preşedintele Vladimir Putin a anunţat că Rusia va adăuga încă 40 de rachete intercontinentale balistice arsenalului său nuclear, iar Carter a condamnat „retorica nucleară a Rusiei, care poate reprezenta un nou început al Războiului Rece”.
Jens Stoltenberg, impresionat de militarii români
Nu demult, Sorin Ducaru, asistent al secretarului general NATO, a declarat că România l-a impresionat pe Jens Stoltenberg, care a dat ţara noastră drept exemplu pozitiv, pentru că liderii politici au convenit, printr-un pact semnat la Cotroceni, alocarea a 2% din PIB pentru Apărare. „Stoltenberg vorbeşte de bine România şi alte state membre NATO şi dă exemplu acest angajament al ţării noastre”, a spus Sorin Ducaru pentru Digi 24.
1. SUA - 1.400.000 de militari activi / 1.100.000 de rezervişti / 8.300 de tancuri / 13.890 de aparate de zbor / 512 nave / 72 de submarine / 2.100 de focoase nucleare;
2. China - 2.300.000 de militari activi / 2.800.000 de rezerviști / 9.150 de tancuri / 3.485 de aparate de zbor / 700 de nave / 67 de submarine / 2.000 de focoase nucleare;
3. Rusia - 800.000 de militari activi / 2.500.000 de rezervişti / 15.500 de tancuri / 4.550 de aparate de zbor / 150 de nave / 55 de submarine / 1.700 de focoase nucleare;
4. India - 1.325.000 de militari activi / 2.143.000 de rezerviști / 6.464 de tancuri / 2.086 de aparate de zbor / 295 de nave / 14 submarine;
5. Coreea de Sud - 625.000 de militari activi / 2.900.000 de rezerviști / 2.381 de tancuri / 1.451 de aparate de zbor / 166 de nave / 15 submarine;
6. Turcia - 410.500 de militari activi / 185.650 de rezerviști / 3.778 de tancuri / 1.007 aparate de zbor / 194 de nave / 13 submarine;
7. Japonia - 250.000 militari activi / 58.000 de rezerviști / 678 de tancuri / 1.590 de aparate de zbor / 131 de nave / 17 submarine;
8. Franţa - 205.000 de militari activi / 195.800 de rezerviști / 423 de tancuri / 1.282 de aparate de zbor / 118 nave / 10 submarine;
9. Israel - 180.000 de militari activi / 630.000 de rezerviști / 4.170 de tancuri / 681 de aparate de zbor / 65 de nave / 6 submarine;
10. Marea Britanie - 150.000 de militari activi / 182.000 de rezerviști / 407 tancuri / 880 de aparate de zbor / 76 de nave / 10 submarine;
......................
52. România - 73.350 de militari activi / 79.900 de rezerviști / 875 de tancuri / 125 de aparate de zbor / 91 de nave / 0 submarine;
NATO - 3.600.000 de militari activi / 7.500 de tancuri / 5.900 de avioane de luptă / 5.300 de focoase nucleare.