de Silviu Ghering

Harry Lillis „Bing” Crosby s-a născut la 3 mai 1903, în orășelul american Tacoma, Washington. Vocea sa excepțională, de bas-bariton, l-a făcut unul dintre cei mai bine vânduți artiști ai secolului al XX-lea, cu peste o jumătate de miliard de discuri vândute! Este al treilea cântăreț într-un clasament all-time după numărul de „viniluri” comercializate, depășit doar de The Beatles și de Elvis Presley, fiecare cu peste un miliard de discuri vândute! A început să cânte jazz în 1926, a fost vedeta multimedia numărul 1 între 1934 și 1954, și-a continuat cariera până în 1977, când, la 14 octombrie, a murit din cauza unui infarct în Spania, la Madrid. A fost omul care a avut cea mai mare influență asupra moralului soldaților americani din Al Doilea Război Mondial și, la apogeu, în anul 1948, sondajele de opinie l-au declarat „cel mai admirat om în viață”, înaintea Papei Pius al XIII-lea! În același an ocupa peste jumătate dintre cele 80.000 de ore săptămânale alocate muzicii radiofonice. N-a fost numai un mare cântăreț, ci și un excelent actor. Ca interpret în comedii și în musicaluri a cucerit spectatorii prin căldura sentimentelor și prin dezinvoltura jocului. A primit Oscarul în 1944 pentru rolul părintelui Chuck O’Malley din filmul „Merg pe drumul meu” („Going My Way”). Și a fost nominalizat încă o dată pentru acest rol în filmul „Biserica St. Mary” („The Bells of St. Mary”) în anul următor, devenind primul dintre cei numai patru actori care au fost nominalizați de două ori pentru interpretarea aceluiași personaj. În 1963 a primit primul Premiu Grammy Global Achievement Award. Este una dintre cele 22 de personalități care au trei stele pe „Hollywood Walk of Fame”. Prima sa soție, Dixie Lee, cu care a fost între 1930 și 1952 și cu care a avut patru copii, a murit de cancer ovarian. Și-a refăcut viața cu Kathryn Grant, a mai făcut trei copii și mariajul a durat din 1954 până în 1977, la moartea sa.