de Andrei Dicu
Recent, în paginile revistei noastre aminteam de Johnny Weissmüller, celebrul interpret al personajului „Tarzan”, care are origini româneşti. Lista valorilor internaţionale care nu şi-au ascuns niciodată ascendenţa mioritică este foarte lungă şi, pe măsură, estrem de surprinzătoare. Vă invităm să faceţi cunoştinţă cu majoritatea starurilor, savanţilor şi oamenilor de spirit cu care ne mândrim! Mulţi fără să ştim...
Wynona Ryder şi Lauren Bacall, seducătoarele românce de la Hollywood
O mulţime de actriţe uriaşe de la Hollywood, precum Lauren Bacall, Wynona Ryder, Mila Kunis sau Natalie Portman au origini româneşti. Bacall este cunoscută pentru rolurile memorabile interpretate, dar şi pentru mariajul cu la fel de renumitul Humphrey Bogart. Lauren are strămoşi din Tulcea şi a preluat chiar numele de fată al mamei sale, Bacall. Wynona Ryder se numeşte, în realitate, Winona Laura Horowitz, are un bunic român cu origini evreieşti care se numea Romchin, iar Mila Kunis (Milena Markovna Kunis) s-a născut la Cernăuţi şi a emigrat împreună cu familia în 1991. Bunica din partea tatălui actriţei Natalie Portman era, de asemenea, de naţionalitate română, spre deosebire de... Julianna Luisa Margulies, interpreta rolului principal din serialul de top „Soţia perfectă”, ale cărei origini dâmboviţene vin pe linie maternă, ambii bunici ai mamei sale fiind bucureşteni „sadea”.
Fran Drescher, dădaca din Focşani
Francine Joy Drescher (născută la 30 septembrie 1957) este o actriţă americană cunoscută în special pentru rolul din serialul „The Nanny” („Dădaca”). Străbunica din partea tatălui lui Fran s-a născut la Focşani, de unde a emigrat în SUA. Ca o anecdotă, soţul lui Fran, Peter Marc Jacobson, a fost cel care a scris, a regizat şi a produs „Dădaca”, serialul care i-a adus celebritatea. Tot din Focşani este originară şi familia actorului Jon Lovitz. Biografii acestuia susţin că Lovitz provine din familia unui medic de origine română, care a emigrat, de asemenea, în SUA, în anii ’40.
Bănăţenii Weissmüller şi Amanda Bynes
Dacă, spre exemplu, Janos (Johnny) Weissmuller s-a născut în anul 1904 în actualul cartier Freidorf (pe atunci un sat care avea să fie alipit Timişoarei în 1955), tot în Banat a văzut lumina zilei şi atrăgătoarea actriţă Amanda Bynes, care a devenit cunoscută pentru rolurile din comediile pentru adolescenţi „Sydney White”, „She’s a Man” şi „What a Girl Wants”. Amanda a emigrat, încă din copilărie, cu părinţii săi, care sunt evrei-români, la Toronto, în Canada.
Harvey Keitel promovează mereu România în SUA
Miriam Klein, o româncă evreică din Sibiu, şi-a învăţat mereu strălucitorul fiu, nimeni altul decât Harvey Keitel, că are rădăcini mioritice, astfel că, de fiecare dată când au loc evenimente de promovare a României în SUA, actorul este prezent. Dustin Hoffman nu are nevoie de nicio prezentare, deoarece faima şi reputaţia sa au depăşit de mult graniţele cinematografiei, artistul fiind angrenat inclusiv în producţia de filme documentare şi în acţiuni caritabile. Cel mai bine se prezintă însă chiar oscarizatul, care spune despre sine: „Sunt evreu ruso-român. Simt că asta îmi vine de la ADN-ul meu şi sunt mândru. Chiar îmi place această combinaţie”. Bunicii lui Hoffman de pe linie maternă au fost evrei din Basarabia şi au emigrat în America între cele două Războaie Mondiale.
„Mafiotul” Edward G. Robinson
Edward G. Robinson (de fapt, pseudonimul lui Emanuel Goldenberg), născut la 12 decembrie 1893 la Bucureşti şi decedat la 25 ianuarie 1973 la Hollywood, a fost un celebru actor american de origine româno-evreiască. Cunoscut pentru ipostazele în care a interpretat diverşi mafioţi, Robinson este şi azi o figură proeminentă a filmului mondial. După o carieră cinematografică fulminantă, Institutul American de Film l-a clasat printre cei mai mari actori ai secolului al XX-lea. „Asigurare de moarte”, „Key Largo”, „Teroare” şi „Hrana verde” sunt cele mai cunoscute pelicule în care Robinson a făcut roluri de excepţie.
Olteanul Jean Negulesco, pasiunea lui Marylin Monroe
Însă, cel mai cunoscut cineast român de pe meleaguri hollywoodiene, posesor al unei stele pe Walk Of Fame, este regizorul Jean Negulesco. Născut în anul 1900, Negulesco este craiovean la origine şi, ca orice oltean, a dus o viaţă agitată. A fost, pe rând, spălător de vase, pictor, caricaturist, desenator (la Paris), asistent de producţie, scenarist şi regizor în SUA, unde a devenit inclusiv iubitul lui Marylin Monroe! Filmul său „Johnny Bellinda” a primit nu mai puţin de 12 nominalizări la Oscar, obţinând însă doar o statuetă, pentru Jane Wyman, la categoria „Cea mai bună actriţă”. În zilele noastre, unul dintre cei mai cunoscuţi tineri artişti de la Hollywood este Sebastian Stan, eroul negativ din „Căpitanul America - Războinicul Iernii”, care s-a născut la Constanţa, de unde a plecat, alături de familia sa, mai întâi în Austria şi apoi în SUA, unde locuieşte şi în prezent.
Pioline şi Rats vin din lumea sportului
Puţini ziarişti sportivi ştiu că marele tenisman francez, multiplu campion în anii ’90, Cedric Pioline, are origini autohtone. Mama sa se numeşte Adriana şi este o fostă componentă a lotului naţional de volei al României din anii ’80. De asemenea, ex-jucătorul echipei naţionale a URSS şi al lui Dinamo Kiev, din anii ’80, Vasyl Rats, are ascendenţă româno-moldovenească. Bunicii săi (familia Raţă) au emigrat de la Iaşi, în anii ’20, ulterior stabilindu-se la Chişinău şi, în cele din urmă, în Ucraina.
Von Furstenberg, un nume... moldovenesc
Diane Von Furstenberg (alias Simone Michelle Halfin) este una dintre cele mai cunoscute creatoare de modă din lume din anii ’70-’90. Familia sa a emigrat, în anul 1929, de la Chişinău, iar Simone s-a născut în Belgia, locul în care a început să lucreze în istoria modei. Tatăl său, Lipa Halfin, originar din Galaţi, nu a renunţat niciodată la cetăţenia română şi există voci potrivit cărora şi Simone este, la rândul lui, cetăţean român.
Tesla. Adică geniu!
Fizicianul Nikola Tesla este considerat unul dintre geniile omenirii. Cercetătorul, de numele căruia se leagă numeroase invenţii precum radioul, radarul, aparatul de radio-emisie, radiolocaţia, a avut invenţii inclusiv în domeniul nuclear, în aviaţie, în electricitate şi în domeniul militar („Raza morţii”). A construit prima hidrocentrală din lume, „Proiectul Niagara”. Numele de Tesla provine de la ocupaţia bunicului său, Drăghici, care era teslar, adică se ocupa cu dulgheritul. Oamenii din sat îi spuneau „Teslea”, astfel că el a preluat porecla. Numele adevărat al lui Nikola Tesla era Nicolae Teslea, iar părinţii săi se numeau Milutin Tesla şi Gica Mandici.
Maica Tereza va fi canonizată în toamnă
Născută Agneza Gongea Boiagiu, la 26 august 1910, la Skopje, în Macedonia, şi trecută la cele veşnice la 5 septembrie 1997, la Calcutta, în India, Maica Tereza are, de fapt, origini româneşti, deşi istoricii albanezi susţin că familia sa ar fi emigrat din Tirana. Se pare că neamurile îndepărtate ale călugăriţei catolice, care a primit Premiul Nobel pentru Pace în anul 1979, au fost machedoni din Constanţa. Maica Tereza, una dintre personalităţile marcante ale secolului trecut, a fondat Ordinul Misionarii Carităţii în Calcutta, în 1950, şi timp de peste 45 de ani a îngrijit bolnavii, orfanii şi muribunzii. A fost beatificată de Biserica Catolică la 14 octombrie 2003 şi este, printre altele, autoarea celebrului citat „Crăciunul este de fiecare dată când îl laşi pe Dumnezeu să-i iubească pe alţii prin tine”. Anul acesta, la 15 martie, s-a anunţat data canonizării sale pentru 16 septembrie 2016.
Familia lui Art Garfunkel a fugit din Bucureştiul ocupat de nemţi
În vârstă de 74 de ani, Ira „Art” Garfunkel este unul dintre numele de vază ale muzicii mondiale. Cântăreţ, poet şi actor american, Garfunkel s-a născut la 5 noiembrie 1941, dintr-o familie de emigranţi români care reuşiseră să „dezerteze” din Bucureştiul ocupat de nemţi şi să fugă până în America, la New York. Cunoscut ca membru al trupei folk & rock Simon And Garfunkel, a ajuns pe locul 1 în topuri cu piesa „Bridge Over Troubled Water”, primind o nominalizare la Globurile de Aur şi încă una la People’s Choice Awards. De asemenea, a jucat şi în filmul de succes „Boxing Helena” în 1993.
Nicholas Georgescu-Roegen a dat peste cap teoriile occidentale
Chiar dacă, mai sus, ne-am referit, în general, la celebrităţi din lumea filmului, a ştiinţei, a sportului etc., nu trebuie uitate geniile româneşti universal recunoscute, care au pornit din ţara noastră şi ulterior au devenit cetăţeni ai altor ţări. Henri Coandă, Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionesco şi Stephane Lupasco (cel din urmă, creatorul teoriei „omul este un sistem de sisteme”) sunt doar câţiva dintre românii remarcabili în domeniul lor de activitate. Pe lângă aceştia, există nume mai puţin ştiute, dar, de fapt, vorbim despre savanţi români recunoscuţi la nivel mondial din diverse motive. Unul dintre aceştia este bioeconomistul Nicholas Georgescu-Roegen, care a fost primul om de ştiinţă care a atras atenţia Occidentului, în anul 1971, cu lucrarea sa „Legea entropiei. Procesul economic”, asupra faptului că dezvoltarea economică, tehnologică şi ştiinţifică a omenirii nu rezolvă problemele de mediu ambiant, ba din contră.
Daniel Negreanu: „Când aveam 10 ani, am fost la Castelul Bran. A fost superb!“
Daniel Negreanu, poreclit „Kid Poker”, este cel mai prolific jucător al „sporturilor minţii”, cu origini mioritice. Mama sa, originară din Braşov, şi tatăl său, născut la Iaşi, au emigrat în 1967 şi s-au stabilit în Canada. Născut şi crescut la Toronto, Negreanu a cucerit patru titluri mondiale la poker, având câştiguri estimate la 15 milioane de dolari. Vorbeşte fluent limba română, este mândru de originile sale şi de curând a declarat: „Am fost în România. Mi-a plăcut, dar timp de trei zile am dat numai interviuri pentru televiziuni şi nu am avut şansa să văd prea mult, dar, când aveam 10 ani, am stat o lună. Am fost la mare, la Castelul Bran, a fost superb”.
De la Holender, la surorile Nemţanu
Muzica simfonică ne aduce alte bucurii. Austriacul de origine română Ioan Holender a fost cel mai longeviv director al Operei din Viena (1992-2010), provenind dintr-o familie de fabricanţi de marmeladă din Timişoara. Tradiţia românească nu se opreşte însă aici. Ediţia de anul trecut a Festivalului George Enescu a adus la Bucureşti două nume grandioase ale scenei simfonice mondiale, violonistele Deborah şi Sarah Nemţanu. Născute în Franţa, din părinţi emigranţi români (tatăl lor este cunoscutul violonist Vladimir Nemţanu), Deborah şi Sarah au primit aclamaţii pentru întâia oară din partea publicului prezent la Ateneul Român. Sarah este, din anul 2002, vioara întâi în cadrul Orchestrei Naţionale a Franţei, iar înregistrarea Concertului pentru vioară în Re major, Op. 35 de Ceaikovski, având-o ca solistă pe româncă, a fost folosită de Radu Mihăileanu pentru filmul „Concertul”, din 2009. Deborah ocupă din 2005 postul de vioara întâi la Orchestra de Cameră din Paris şi a fost selecţionată în anul 2007 în prestigiosul program elitist Perlman, din SUA.
Virginia Zeani şi Edouard de Max, redescoperiţi târziu
Inginerul şi scriitorul Mihai Rogai a studiat ani buni în bibliotecile europene, izbutind în final să scrie lucrarea „Celebrităţi cu origini în România”, în care ne supune atenţiei zeci de celebrităţi mondiale cu ascendenţă mioritică. Mihai Rogai este primul care i-a readus în atenţia opiniei publice pe soprana Virginia Zeani (foto), pe actorul Adrian Zamed, pe Edouard de Max, unul dintre cei patru artişti români societari ai Clubului Comediei Franceze (alături de Jean Yonnel, Elisabeth Nizan, născută Săineanu şi Maria Ventura) şi pe violonistul, compozitorul şi dirijorul de muzică de film Carli Elinor, cel care a scris şi a compilat muzica din varianta originală a filmului lui Charlie Chaplin, „Goana după aur”. Tot Rogai l-a redescoperit pe Petre Cristea, câştigătorul uitat al Raliului Monte Carlo şi pe Henri Negresco, fondatorul celebrului Hotel „Negresco”, aflat pe Riviera Franceză.
Cazul Paulescu, primul dintr-un lung şir de frustrări
Există, din păcate, şi cazurile unor români celebri care au fost nedreptăţiţi de Occident. Câţiva dintre domniile lor au fost văduviţi de acordarea Premiului Nobel din invidie sau din dispreţ pentru ţara noastră. Primul pe listă este, fără îndoială, doctorul Nicolae Paulescu (medalion), inventatorul insulinei în 1921. Paulescu şi-a anunţat descoperirea cu zece luni înainte ca doctorii canadieni Banting şi Best să facă public ei inventarea insulinei, primind astfel Nobelul în dauna românului. Al doilea caz este cel al lui Nicolae Proca, fizicianul care a creat în Franţa Şcoala de Fizică Teoretică Nucleară. Doar pentru că fizicianul de Broglie, laureat al Nobelului, îl ura pe român pentru că acesta i-a contrazis tezele referitoare la teoria ondulatorie a luminii, rezultatele cercetărilor lui Proca au fost minimalizate, iar japonezul Hideki Yukawa a primit Premiul Nobel în 1949, pentru o „descoperire” pe care savantul român o făcuse în... 1930. Chimista şi fiziciana Ştefania Mărăcineanu a descoperit, în anii ’20, radioactivitatea artificială pentru care Premiul Nobel le-a fost acordat soţilor Irene şi Frederic Joliot-Curie zece ani mai târziu. În fine, fizicianul Ştefan Procopiu a calculat, în anul 1913, momentul magnetic molecular (magnetofonul Bohr-Procopiu), cu doi ani înaintea fizicianului danez Niels Bohr. Nordicul a fost distins cu Premiul Nobel în anul 1922, iar Procopiu nu a primit nimic!