de Silviu Ghering
Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.
Curtea Domnească din Târgoviște, bijuterie bine păstrată
După Câmpulung (la sfârşitul secolului al XIII-lea) şi Argeş (în prima jumătate a secolului al XIV-lea), Târgovişte a devenit, în a doua jumătate a seco- lului al XIV-lea (circa 1368), curte domnească secundară a lui Mircea cel Bătrân (1386-1418), domnul Ţării Româneşti. Aflat în centrul orașului dâmbovițean, ansamblul de clădiri și fortificații medievale care formează Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” impresionează prin maiestuozitatea sa, prin buna conservare, prin diversitatea activităţilor ce se desfășoară în cadrul său, de la expoziții permanente, la simpozioane istorice internaționale.
Turnul Chindiei: 122 de trepte de istorie
Principalele clădiri din incintă sunt Turnul Chindiei, monument emblematic pentru Târgoviște, Palatul Domnesc cu vechea biserică-paraclis, Biserica Mare Domnească, unde se găsește cea mai amplă galerie de portrete de domnitori munteni din țară, și Biserica Sfânta Vineri, numită și Biserica Mică Domnească, singurul monument arhitectonic din Țara Românească păstrat fără modificări. Acestora li se adaugă „suita domnească”, formată din Baia Domnească, Foișorul, Casa Bălașa, Biserica-Paraclis veche, amintită deja, și grădinile care se întindeau odată peste Râul Ialomița, până la poalele dealului din nordul orașului, pe care se înalță, la fel de maiestuoasă ca și Curtea Domnească, Mănăstirea Dealu.
Nu se poate fără ceva mai mult despre Turnul Chindiei, cum am scris, emblema orașului. Cu cei 27 de metri înălțime și diametrul de 9 metri, turnul domină ansamblul monumentelor Curții Domnești dinspre nord-vest. Găzduiește acum o expoziție permanentă, cu documente, arme și obiecte care au aparținut lui Vlad Țepeș. După ultima restaurare, din 1995, accesul până la platforma superioară se face urcând cele 122 de trepte de lemn ale scării interioare în formă de spirală.