de Silviu Ghering

Nicolaus Copernic (Nikolaus Kopernikus în germană, Mikołaj Kopernik în poloneză) s-a născut la 19 februarie 1473, în orașul liber hanseatic Toruń, aflat azi în Polonia. Astronom și cosmolog, matematician și economist, preot și prelat catolic, a dezvoltat teoria heliocentrică a Sistemului Solar. Naționalitatea sa este reclamată și de germani, dar majoritatea istoricilor îl consideră polonez. Provenea dintr-o familie de comercianți și înalți funcționari administrativi de etnie germană. După moartea tatălui său, în 1483, a fost luat sub protecția episcopului Lukas Watzenrode, unchi pe linie maternă, care s-a îngrijit să primească o educație la cele mai bune școli ale timpului. Studiile primare le-a făcut în Torun, iar în 1492 a intrat la Universitatea din Cracovia, unde a studiat matematica, retorica, gramatica, poetica și și-a cultivat pasiunea pentru studiul astronomiei. La numai 20 de ani obținea titlul de Doctor în aceste științe! După încheierea studiilor, în 1496, a plecat în Italia, unde a studiat Medicina, Dreptul Canonic și Literatura Clasică la Universitatea din Bologna, timp în care a locuit în casa matematicianului Domenico Maria Novara, care se ocupa cu scrierile astronomului Ptolemeu, și astfel a început să se intereseze de astronomie și de geografie. După terminarea studiilor, în 1500, a ținut prelegeri de astronomie la Roma, și în anul următor a fost acceptat să studieze Medicina la renumita Universitate din Padova, unde, în 1503, i s-a acordat titlul de Doctor în Drept Canonic, după care s-a întors în Polonia. În 1512 a început opera sa fundamentală, „De Revolutionibus Orbium Coelestium” („Despre mişcările de revoluţie ale corpurilor cereşti”), pe care a terminat-o în 1530. Lucrarea a fost publicată abia în ianuarie 1543, cu puţin înainte de moartea sa, din cauza contradicţiilor cu doctrina oficială a Bisericii Catolice. Tratatul său reia o veche ipoteză heliocentrică şi descrie cele trei tipuri de mişcări ale Pământului: în jurul axei (rotaţie), în jurul soarelui (revoluţie) şi în raport cu planul eliptic, menţinând teza aristotelo-ptolemeică asupra universului finit delimitat pe cer de stelele fixe. Teoriile sale au fost condamnate oficial de Papa Paul al V-lea în anul 1616. A murit la Frauenburg, astăzi Frombork, în Polonia, la 24 mai 1543, iar mormântul său a fost descoperit abia în 2005!