de Cătălina Tăgârță şi Claudiu Melinte
Trăind într-o lume în care totul se întâmplă cu o viteză uluitoare, oamenii sunt interesați să-și expună punctele de vedere, dar le este din ce în ce mai greu să îi asculte pe cei din jur atunci când vine rândul lor să vorbească. Așa se face că de multe ori ajung să nu își mai asculte nici măcar prietenii și se trezesc într-o zi singuri, întrebându-se de ce lucrurile se întâmplă așa. Psihologul şi trainerul NLP Andra Tănăsescu (medalion), vicepreședinte al Asociației „Generația Iubire”, cu formare în terapie de cuplu și de familie, a studiat întregul fenomen, oferă câteva explicații pe această temă și vă dă sfaturi pentru a vă păstra prietenii aproape.
Neascultarea duce la stări de frustrare
În cadrul unui experiment simplu, psihologul şi trainerul NLP Andra Tănăsescu a verificat dacă într-adevăr suntem mai mult activi sau pasivi când comunicăm şi a ajuns la concluzia că majoritatea persoanelor reţin foarte uşor ce tocmai au comunicat, dar le este foarte greu să mai reproducă şi ce a spus persoana din faţa lor. „Ascultarea cu adevărat a persoanelor din faţa noastră a devenit un lucru complicat, deoarece noi considerăm că acea comunicare unilaterală este suficientă ca să ne atingem obiectivele. Nici pe departe! Aşa cum noi nu ne complicăm să ne concentrăm pe ce spune cel din jur, aşa se întâmplă şi cu cealaltă persoană, dezvoltându-se un cerc vicios. Într-un final, niciunul dintre cei doi interlocutori nu s-au făcut înţeleşi, iar în timp se vor instala stări de frustrare și de nervozitate, care vor escalada în certuri”, afirmă psihologul.
„Am învățat să fim selectivi în informație”
Ascultarea pasivă este una dintre cele mai întâlnite la ora actuală. Întrucât oamenii sunt bombardaţi zilnic de o multitudine de mijloace de informare în masă (tv, radio, internet și implicit conturi de socializare online etc.), fără să își dea seama ei au dezvoltat mecanisme de apărare care filtrează informaţia. „Nu toate informaţiile primite sunt de interes pentru noi şi am învăţat să fim mai selectivi, iar în timp am devenit comozi; iar prin acest lucru mă refer inclusiv la faptul că nu mai scriem cuvintele întregi şi comunicăm prin tot felul de abrevieri. În mediul online, aceste abrevieri sau alte mecanisme de filtrare sunt foarte utile şi benefice, deoarece pot transmite mai multe lucruri într-un timp mai scurt, însă în mediul real, datele problemei se schimbă radical. Este o dovadă de lipsă de respect să îi răspundem scurt unui prieten, prin «aha», «îhî», «mdea» sau să dăm din cap aprobator, dar mintea noastră să fie în altă parte. Interlocutorul va sesiza imediat lipsa de interes şi se va crea o prăpastie între cele două persoane, care va duce până la neînţelegeri sau certuri. De multe ori, nici nu ne dăm seama că nu îi ascultăm cu adevărat pe cei din jur, a devenit pur şi simplu un reflex. Ca să testăm rapid dacă suntem ascultaţi, îi putem ruga pe interlocutori să reproducă tot ce au înţeles din comunicarea noastră, aşa cum îi testează uneori profesorii pe elevii neatenţi din ultima bancă”, explică psihologul Andra Tănăsescu.
Conștientizați-vă obiceiurile!
Oricât de greu ar părea, trebuie să învățați să îi ascultați cu adevărat pe cei din jur. În acest fel veți reuși să vă țineți prietenii aproape. Psihologul Andra Tănăsescu este de părere că, pentru a remedia această problemă de relaţionare, întâi de toate trebuie să conştientizați că aveți o problemă. Odată ce deveniți conştienţi de obiceiurile pe care vi le-ați format în decursul timpului, puteți alege pe care vreți să îl schimbați şi să le păstrați pe cele care considerați că se potrivesc personalităţii dumneavoastră. Pentru a nu vă pierde prietenii, e esențial să învățați să îi ascultați! „Alegeţi să fiţi atenţi și să ascultați, cu scopul de a înțelege ceea ce persoana cealaltă vrea să vă transmită. Gândiţi-vă că, în timp, toate persoanele dragi se vor îndepărta de dumneavoastră, deoarece se simt neglijate. Alegeţi în mod conștient să îi oferiţi atenție celui care vi se adresează și ascultaţi-l, puneţi-i întrebări, căutaţi să obțineţi cât mai multe informații și detalii ca să vă puteți formula o idee cât mai clară a ceea ce vă comunică”, consideră psihologul Andra Tănăsescu.
Meditați înainte să vorbiți
Faptul că uneori reacționați la primul impuls dăunează relațiilor! E important să respirați profund de câteva ori, timp în care veți medita la ce intenționați să spuneți, și abia apoi să vorbiți! Veți evita să vă răniți amicii cu nişte cuvinte pe care apoi le veți regreta! „Învăţaţi să vă observaţi reacțiile și vedeţi când apare impulsul de a da răspunsuri și soluții. Puteţi folosi o oglindă pentru a exersa. Observaţi dacă se întâmplă atunci când aveţi suficiente informații sau pur și simplu săriţi direct la concluzie. Întrebaţi-vă, singuri de această dată, dacă aveţi suficiente informaţii, dacă ştiţi destule lucruri pentru a da un răspuns sau dacă este ceva ce aţi mai putea întreba pentru a înțelege mai bine. Odată ce aveţi răspunsurile la aceste întrebări, puteți decide mai ușor care este următoarea mutare pe care o puteți face pentru a continua acea discuție. Țineţi minte, o ascultare activă, prezența, atenția la intenția și mesajul complet pe care ni le transmit ceilalți fac diferența între o comunicare nereușită și o comunicare reușită”, conchide psihologul şi trainerul Andra Tănăsescu.
„Te aud, dar mă gândesc la problemele mele“
În opinia specialistului, motivele pentru care apare acest tip de comunicare pasivă sunt următoarele. În primul rând e vorba despre mecanismele de apărare pe care și le formează oamenii de-a lungul vieții, aceștia fiind „forțați” să aleagă din informațiile pe care le primesc zi de zi doar pe cele care le sunt cu adevărat utile. În al doilea rând, se aplică frecvent fenomenul: „Te aud, dar mă gândesc la problemele mele”. Există și această situație, în care atunci când auziți ce spune celălalt mimați o atenție activă, când de fapt vă gândiți la propriile situații şi probleme, vă faceți planuri pentru a doua zi și astfel pierdeți din informațiile pe care vi le transmite interlocutorul. Pe de altă parte, o altă situație des întâlnită este următoarea: „Te ascult, dar caut să îți dau cât mai repede un răspuns”. Asta se întâmplă fie din grabă, fie dintr-o limitare de timp mai mult sau mai puțin impusă, dintr-o „competiție” mentală pe care oamenii și-o creează singuri. Există această reacție de tip informație-răspuns, în care caută să ofere cât mai repede un răspuns, fără să aștepte mai întâi să primească toate informațiile, explică reprezentanții Agenției Plus Communication.