de Carmen Ciripoiu
Vă mai aduceţi aminte de jucăriile preferate ale copilăriei, acele minunate păpuși din cârpe și bucăți de lemn făurite de bunici cu atât de multă dragoste? Aceste adevărate comori ale unei alte lumi nu au dispărut, ci sunt readuse la viață de un moldovean adevărat, cu suflet mare, un creator de frumos, ale cărui păpuși unice stimulează imaginația și creativitatea: Andrei Racu.
„Este o tehnică veche, specifică satului”
- Oricine privește păpușile cărora dumneavoastră putem spune că le dați viață face o emoționantă călătorie în copilărie. Cât de veche este această tradiție a înnodării păpușilor?
- Păpușile înnodate vin din timpurile când încă nu se lucra pe larg cu acul. Este o tehnică destul de veche, specifică satului, care, practic, în zilele noastre este dată uitării.
- Sunteți un luptător al tradiției și identității. Unde ați descoperit această artă minunată?
- Acasă, prin zona Moldovei. Este o artă care, la un moment dat, a răsărit din pasiunea față de truda depusă de generațiile precedente, truda care îmbină frumosul cu utilul, truda care dă dovadă de voință, truda concepută pentru a păstra vie flacăra identității.
„Suntem adepți ai reutilizării materialelor bătrânești nefuncționale”
- Vă mai amintiți care au fost primele păpuși create de dumneavoastră?
- Primele păpuși din cârpe au fost cele făcute în copilărie, improvizații din ce era la îndemână - batiste, prosoape mai vechi, pănuși de porumb și altele. De atunci au fost realizate foarte multe păpuși, dar prima care am simțit că a fost „creată” cu adevărat a fost păpușa mirilor, pe atunci meșterită pentru niște tineri din Bucovina.
- Ce fel de materiale folosiți în confecționarea acestor minunății?
- Ca să respectăm tradiția, materialele utilizate sunt din fibre cât mai naturale, ca bumbacul, inul, cânepa. Suntem adepți ai reutilizării materialelor bătrânești nefuncționale. Ne-ar plăcea, în acest sens, să susținem producția materialelor create la război manual, dar, din cauza procesului la- borios, rar se mai găsește cineva cu răbdare să mai lucreze. Astfel, folosim materiale naturale noi, atent selectate și achiziționate atât din țară, cât și din străinătate.
„Modelele tradiționale utilizate sunt din toate zonele țării”
- Motivele tradiționale utilizate din ce zone ale țării provin?
- Motivele utilizate la confecționarea păpușilor vin din toate zonele țării, și noi le reproducem pe straiele păpușilor noastre, încercând să transmitem sentimentele celui pentru care sunt realizate.
- Cât timp vă ia să dați viață unei păpuși?
- Depinde de model. Poate dura de la 20 de minute, de exemplu, cel mai simplu iepuraș pe degețel, până la șapte-zece zile, cum este cazul păpușii mirilor. Dar în cele mai multe cazuri lucrăm într-o atmosferă creativă, cu un program cât mai liber, pentru a putea crea cu drag.
„Mâna comună simbolizează legătura dintre bărbat și femeie”
- Ați păstrat tehnica veche sau ați mai îmbunătățit câte ceva?
- Fiecare lucrare care urmează să fie gata aduce mici îmbunătățiri tehnicii, dar întotdeauna există și elemente decorative la păpuși, unde folosim acul, lucrând manual la ornamente. Ne dorim ca mereu să lucrăm așa cum se făcea pe timpuri, cu ață, noduri și stofă.
- Printre fascinantele dumneavoastră păpuși am descoperit o păpușă a mirilor, bărbatul și femeia având mâna comună. Ce simbolizează acest lucru?
- Mâna comună a păpuşii simbolizează uniunea, legătura dintre bărbat și femeie, care tind să devină o singură fiinţă, împreună și la bune, și la rele.
„Binecuvântat de la Divinitate este ceea ce au creat predecesorii noștri”
- Toate păpușile dumneavoastră au nume? Există vreun motiv pentru care chipul le lipsește?
- Într-adevăr, au nume și chiar o mică povestioară, pentru că, tradițional, bunicii au o poveste pentru lucrurile pe care le meșteresc. Unul dintre motivele pentru care păpușile nu au nume este mai mult legat de acele timpuri când se credea în partea mistică a lucrurilor, și anume că spiritele rele nu se pot prinde de o păpușă care a fost creată fără chip.
- Este un strop de binecuvântare de la Divinitate, sub forma imaginației, în tot ceea ce faceți?
- Binecuvântat de la Divinitate este ceea ce au creat predecesorii noștri. Noi, la „Păpușile Bunicilor”, în creația noastră reflectăm simbioza dintre suflet, dragoste, natură și veșnicie.
„Vom avea un stand în cadrul Muzeului Satului Bănățean din Timișoara”
- Ce simțiți când începeți să realizați o păpușă?
- Când creezi o astfel de păpușă călătorești în timp alături de generațiile de la care-ți tragi rădăcinile. Când atingi o astfel de creație simți o interacțiune între generații, o atingere a trudei bunicilor, străbunicilor și bunicilor bunicilor lor.
- Există vreun loc unde expuneți micuțele păpuși?
- La o simplă căutare în spațiul virtual putem fi găsiți ca „Păpușile Bunicilor”, unde avem expoziție permanentă și pot fi văzute albumele foto cu păpușile. Pe viitor preconizăm să avem un mic stand al păpușilor în cadrul Muzeului Satului Bănățean din Timișoara.
„Cele mai multe piese au ajuns la primele admiratoare ale muncii noastre”
- Vă calcă cineva pe urme?
- Deocamdată, destul de puțini din generația tânără, dar bucuria noastră ar fi ca și cei care deja ne calcă pe urme să nu uite să menționeze despre proiectul nostru când folosesc tehnica pentru care depunem atâta efort ca s-o readucem în actualitate.
- În ce colțuri ale lumii ajung păpușile dumneavoastră?
- Cele mai multe dintre păpușile noastre au ajuns în Cehia, la una dintre primele admiratoare ale muncii noastre. Alte țări pe unde au mai călătorit păpușile noastre sunt Germania, Franța, Canada și, cu siguranță, multe altele.
„Am deschis peste 20 de ateliere gratuite pentru copii şi părinţi“
- Lăsați cuiva moștenire această artă cu totul specială?
- Cu toate că suntem un proiect relativ tânăr, în ultimii trei ani am reușit să deschidem peste 20 de ateliere de confecționat păpuși, accesibile gratuit atât copiilor, cât și părinților acestora, ateliere organizate în cadrul diverselor evenimente culturale atât în Timișoara, cât și în țară.