Main menu

header

639 33 1de Roxana Istudor şi Sorin Dumitrescu

La 3 august 1492 pornea pe mare o expediție după care lumea nu avea să mai fie niciodată la fel: prima călătorie peste Oceanul Atlantic a lui Cristofor Columb, care se încheia cu descoperirea Americii.

Visul unei rute prin Atlantic spre Orientul Mijlociu

Navigatorul și exploratorul Cristofor Columb s-a născut în 1451, la Genova. Primele călătorii pe o corabie le-a facut în adolescență, pe Mediterana. La maturitate și-a dorit să găsească un nou drum spre Asia, dar inițial a ajuns doar în insula greceasă Chios, aflată atunci sub stăpânire genoveză. Prima călătorie în Atlantic, în 1476, era cât pe ce să-l coste viața, deoarece corabia sa a fost atacată de corsari francezi lângă coasta Portugaliei. Fiind convins că o rută prin Atlantic spre Orientul Mijlociu ar fi mai rapidă și mai sigură, Columb a conceput un plan de expediție spre India. A participat la expediții, strângând informații despre curenții estici și vestici, a estimat dimensiunile Pământului și distanțele dintre insule, iar calculele sale, deși nu foarte exacte, erau mult mai bune față de ce se credea la vremea respectivă. Mulți dintre exeperții și navigatorii vremii l-au contrazis. Bazându-se pe informațiile acumulate de-a lungul călătoriilor sale și studiind cărțile și hărțile din vremea sa, Columb a ajuns la concluzia că Pământul este cu 25% mai mic decât se credea până atunci. Pornind de la această premisă, credea că se poate ajunge în Asia mai repede, navigând spre vest. În anul 1484, și-a prezentat ideile lui João al II-lea, Regele Portugaliei, cerând finanțare pentru o călătorie spre vestul Oceanului Atlantic. Propunerea sa a fost respinsă de o comisie regală maritimă.

Prima călătorie și Lumea Nouă

639 33 2Decis să-și demonstreze punctul de vedere, temerarul navigator Columb a propus Regelui Portugaliei o expediție cu trei corăbii spre vest, dar a fost refuzat. Apoi s-a dus la Genova și la Veneția, însă rezultatul a fost același. În 1486 a ajuns la curtea Isabelei de Castilia și a lui Ferdinand I de Aragon, monarhii Spaniei. Inițial, și experții lor au fost sceptici, iar ideea nu le-a prea surâs nici celor doi suverani, care aveau alte priorități. Au rămas în relații cu Columb, navigatorul și-a continuat expunerile și după o vreme Familia Regală i-a acordat finanțarea solicitată. Contractul semnat menționa că navigatorul devenea vicerege asupra tuturor teritoriilor descoperite și, în plus, i se acorda o zecime din toate metalele prețioase descoperite sub jurisdicția sa. Era luna august a anului 1492, și istoria ulterioară a omenirii avea să se schimbe definitiv. Prima expediție a plecat din Portul Palos de la Frontera, cu navele „Santa Maria” - de aproximativ 30 de metri lungime, care era sub comanda sa, „Pinta” și „Nina” - două caravele mici, de aproximativ 15 metri lungime. La 12 octombrie 1492, la ora 2:00 noaptea, un marinar de pe „Pinta” zărește pământul, descoperind astfel Lumea Nouă (America), despre care Columb credea că era... China. Înainte de a se întoarce în Spania, navigatorul a luat cu el între zece și douăzeci și cinci de băștinași. Doar puţini au ajuns vii în Europa, dar au făcut o impresie colosală la Sevilla.

Între ostilitatea băștinașilor și uneltirile curtenilor

639 33 3Cum era de anticipat, Columb a plănuit imediat o a doua expediție, cu 17 vase și aproximativ 1.500 de oameni, care au plecat din Spania în septembrie 1493. La 27 noiembrie, vasele au ancorat la Navidad, unde toți oamenii au fost uciși, iar fortul a fost distrus. Columb a stabilit o colonie care a devenit prima așezare europeană în Lumea Nouă. Una dintre problemele majore cu care se confrunta Columb era ostilitatea băștinașilor, a căror inițială prietenie a dispărut din cauza brutalității europenilor. Inamicii săi din Spania îi săpau serios reputația, așa că exploratorul a fost nevoit să stabilească o nouă capitală, în Santo Domingo, și a plecat spre Spania. A raportat direct Regelui Ferdinand și Reginei Isabela, care au înlăturat orice critică la adresa sa. Suveranii au promis că vor trimite o nouă flotă, dar a durat aproape doi ani până când opt vase au fost trimise.

Ultima traversare

Columb a ridicat ancora în a treia sa călătorie la 30 mai 1498. Prima debarcare a avut loc pe Insula Trinidad. Atunci a descoperit insula care se numește acum Venezuela. În jurnalul său de bord a scris că a găsit o „Lume Nouă”, necunoscută încă europenilor. Dar în timp ce Columb avea de furcă pe toate planurile în Lumea Nouă, adversarii săi din Spania au convins monarhii să-l schimbe din funcția de guvernator. A fost arestat și trimis în Spania, unde Familia Regală l-a reabilitat. Convingându-l pe Regele Ferdinand că încă o călătorie va aduce averile promise, Columb a plecat în a patra călătorie în 1502. A navigat pe coasta estică a Americii Centrale în căutarea unei rute spre Oceanul Indian. O furtună le-a distrus nava, și căpitanul cu echipajul său au ajuns izolați în Cuba. În tot acest timp, localnicii, sătui de tratamentul dur pe care îl aplicau europenii și de obsesia lor pentru aur, au refuzat să le dea mâncare. Într-un final, în iulie, trimis de guvernatorul Hispanolei, a sosit și un echipaj de salvatori. În 1503, din cauza condițiilor proaste ale vaselor și ale echipajului, s-au întors cu toții în Spania. În următorii ani, Columb s-a străduit să-și redobândească gloria și, în mai 1505, și-a recuperat o parte din avere, dar titlurile nu. De atunci, Columb nu a mai navigat niciodată.

Columb s-a căsătorit în 1479 cu Felipa Perestrello e Moniz, membră a unei familii de nobili portughezi sărăciți. A avut doi fii, Diego și Ferdinand, cel de-al doilea în afara căsătoriei

Final fără glorie

Ultimele luni ale vieții celui care avea să rămână în istorie ca descoperitorul Americii au fost marcate de boală și de încercări nereușite de a-și recupera renumele și rangul de la Regele Ferdinand. Descoperitorul Americii a murit la 20 mai 1506, în localitatea Valladolid, crezând până la final că a descoperit o rută nouă spre Asia. Rămășițele sale au fost mai târziu aduse în Sevilla. Calitățile sale de navigator sunt celebrate și acum.