de Carmen Ciripoiu şi Sorin Dumitrescu
5 decembrie 2017 va rămâne întru eternitate o dată amară, la care poporul român s-a despărțit de un simbol. Majestatea Sa Regele Mihai I al României a închis ochii pentru totdeauna, departe de țara sa, pe care a iubit-o atât de mult. Pentru ultima dată, cei care l-au prețuit vor cânta la unison cel mai frumos imn: „Trăiască regele/ În pace și onor /De țară iubitor/ Și apărător de țară”.
Își va dormi somnul de veci la Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș
Majestatea Sa Regele Mihai I, ultimul suveran al României, a încetat din viață la vârsta de 96 de ani, în urma unei grave suferințe: carcinom epidermoid metastazant şi leucemie cronică. Starea Regelui s-a agravat la data de 6 noiembrie 2017, când fostul suveran a început să prezinte o slăbiciune accentuată, cu o scădere semnificativă a rezistenței. După câteva zile, Regele și-a revenit, dar la 19 noiembrie a intrat într-o stare îngrijorătoare de sănătate, ceea ce i-a făcut pe medici să considere mult prea riscantă deplasarea sa la un spital privat. Drept urmare, Regele Mihai a rămas la reședința sa privată din Elveția, unde a trecut la dreapta Domnului. Ultimul suveran al României își va dormi somnul de veci în noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș, lângă cea care i-a fost alături timp de 68 de ani, Regina Ana a României, care a trecut în neființă în august 2016.
Trimis în exil de regimul Antonescu
Născut la data de 25 octombrie 1921, la Sinaia, ca fiu al Regelui Carol al II-lea și al prințesei Elena, Regele Mihai I a fost strănepotul Reginei Victoria a Marii Britanii și văr de gradul trei al Reginei Elisabeta a II-a. Ca fiu al principelui Carol, Mihai a moștenit la naștere titlurile de principe al României și principe de Hohenzollern-Sigmaringen. Acesta a urcat pe tron pentru prima dată după moartea bunicului său, Ferdinand, și renunțarea la tron a lui Carol al II-lea, și a domnit în două rânduri: între 20 iulie 1927 şi 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940 şi 30 decembrie 1947. Sub statul național-legionar, apoi sub regimul autoritar al lui Antonescu, Regele nu a avut nicio putere reală de decizie. Drept urmare, la 30 decembrie 1947, suveranul a fost constrâns „cu pistolul la tâmplă” să semneze decretul de abdicare, iar în ianuarie a plecat în exil. După o săptămână a fost urmat de principesele Elisabeta de România și Ileana de Habsburg. Episodul abdicării Regelui Mihai I a fost unul dintre cele mai discutate din istoria monarhiei în România.
„Am plecat cu moartea în suflet”
Nimeni nu a putut să confirme vreodată cu ce bunuri a plecat Majestatea Sa din România. Există legende care spun că ar fi fost vorba despre un tren plin cu aur, patru automobile, 3.000 de dolari și o decorație, bunuri în valoare de 500.000 de franci elvețieni și 42 de tablouri. Cu toate că s-au lansat diverse ipoteze, relatările despre viaţa sa din exil dovedesc că acesta a trebuit să-şi câştige existenţa prin propria-i muncă şi nu a dus un trai luxos pe baza vreunei averi cu care ar fi părăsit România. După 1948, Regele Mihai a dus o viaţă obişnuită în exil, perioadă marcată de episoade „lumeşti”, precum căsătoria, naşterea copiilor şi lupta zilnică pentru câştigarea existenţei. În imposibilitate de a-şi mai sluji ţara ca suveran, Regele a fost nevoit sau şi-a îngăduit să fie un simplu om. „În exil, singurătatea noastră a fost cu atât mai mare cu cât dorul de ţară şi nevoia de a trăi laolaltă cu românii ne-au fost puse la îndoială sau uitate. (...) Am fost întrebat de mai multe ori care a fost sentimentul meu la plecarea din România. N-am găsit altfel de a spune adevărul despre starea mea de atunci decât că am plecat cu moartea în suflet”, a mărturisit Majestatea Sa despre perioada din exil.
68 de ani de iubire
Cu o lună înainte de a abdica, Regele Mihai I a participat, la Londra, la nunta actualei Regine a Marii Britanii, Elisabeta a II-a, unde a cunoscut-o pe cea care a devenit marea sa iubire: prințesa Ana de Bourbon-Parma. Un moment retrăit la maximă intensitate de prințesă și povestit de Regina Ana în cartea autobiografică „Un război, un exil, o viaţă”: „După ce i-am fost prezentată, în loc să fac reverenţa în faţa lui, cum ar fi trebuit, am luat poziţie de drepţi, lovind cu străşnicie călcâiele, ca un soldat. Vă imaginaţi rezultatul, eu fiind îmbrăcată în rochie şi cu capul descoperit”. Doar o săptămână a trecut de la prima întâlnire, și Regele i-a cerut mâna principesei la Lausanne, în Elveţia. În ciuda abdicării şi a exilului, cei doi și-au unit destinele la 10 iunie 1948, la Atena. Motivul? Nicio ţară nu a vrut să se implice în organizarea nunţii din cauza refuzului Papei de a le da binecuvântarea. Ana de Bourbon era de religie romano-catolică, iar Suveranul Pontif a condiţionat binecuvântarea de angajamentul Regelui de a-şi boteza copiii în religia catolică, şi nu în cea ortodoxă, lucru refuzat de Regele Mihai. Ca urmare, Regina Elena, mama Regelui Mihai, şi prinţesa Margaret a Danemarcei au solicitat o audienţă la Suveranul Pontif, care a ieșit cu scântei, a povestit Regina Ana: „Mama şi soacra mea, Regina Elena, au mers amândouă să ceară acordul Papei Pius al XII-lea. Şi mama a mers atât de departe, încât a dat cu pumnul în masă! (…) Mama era furioasă pentru că Papa a spus: «Nu-mi pot da binecuvântarea»”. Cel care s-a oferit să organizeze nunta, un eveniment fastuos, a fost Regele Paul al Greciei. Nici măcar rudele Anei de Bourbon nu au putut participa la nuntă, iar mireasa a fost condusă la altar de unchiul său luteran, prinţul Erick al Danemarcei. Din iubirea cuplului regal s-au născut cinci prințese: Margareta, Elena, Irina, Sofia și Maria.
Monsieur Michel şi madame Anne
În anul 1950, Mihai și Ana s-au stabilit în Marea Britanie, unde au locuit timp de șase ani. Ca să-și câștige existența, cei doi și-au făcut o fermă de găini și de gâște, au muncit în grădină, iar produsele obținute - ouă, carne și legume - le-au vândut. De asemenea, Regele și Regina au construit și un mic atelier de tâmplărie. Ulterior, cei din familie s-au mutat în Elveția, la Versoix, unde au fost cunoscuți drept monsieur Michel și madame Anne. Pasionat de automobile și de jeep-uri militare, Regele a lucrat pentru proprietarul companiei aeriene „Lear Jets and Co.”, din Geneva, William Lear, făcând zboruri de demonstrații pentru clienți, reparații și montaje la aparte de zbor. „Au fost ani de muncă intensă, din păcate nu mulţi, spun din păcate pentru că munca aceasta a fost pasiunea mea dintotdeauna”, a povestit regele. Puțină lume știe că suveranul a lucrat timp de nouă ani ca broker, după ce a urmat cursuri la Bursa de pe Wall Street, în New York, perioadă în care i s-a spus Michael King.
ştiaţi că...
... în 1960, Regele şi Regina au scris împreună o piesă de teatru numită „Alegerea” („The Choice”, în original), despre lupta dintre sistemele capitalist şi comunist şi rolul credinţei în salvarea omului? Până în prezent, piesa nu s-a jucat niciodată în România. Ea a fost însă publicată în mai multe volume, în limba română;
... Regele şi Regina şi-au reînnoit jurămintele conjugale la Monaco, în anul 1966, în cadrul unei ceremonii religioase catolice? Acela a fost momentul în care Regina Ana a fost reprimită în sânul Bisericii Catolice, căreia i-a aparținut întreaga viață;
... începând cu anul 1996 şi până la sfârşitul vieţii, Regele şi Regina au avut alături, în Elveția, măicuţe trimise de Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, de Mitropolitul Banatului și de Mitropolitul român ortodox al Europei Occidentale, ca ajutor şi sprijin spiritual?
... de fiecare dată când cuplul regal s-a mutat în casă nouă, prima piesă ascultată a fost „Poema Română”, de George Enescu, un fel de binecuvântare muzicală a casei?
... Regele Mihai s-a îndrăgostit de Ana cu mult înainte de a o cunoaşte personal? În sala de cinema a Palatului Regal a văzut, într-un reportaj de război din Maroc (1943), câteva secunde cu chipul Principesei Ana de Bourbon-Parma, care lucra ca infirmieră pe front. A cerut operatorului să decupeze fotogramele filmului şi să le transforme în mici fotografii, pe care le-a păstrat apoi în mare discreţie.