de Roxana Istudor şi Adrian Barna

Uimitorul copac al dragonului sau drago este simbolul național din Tenerife și un arbore de excepție. Majestuos, statuar și de strajă oamenilor din această parte a lumii din cele mai vechi timpuri, este obiect al poveștilor mitice care vin dinaintea Imperiului Roman.

Exemplar de peste 800 de ani în Tenerife

Dracaena draco, exemplar al speciei dracaena, este uimitor. Frapează prin dimensiunea trunchiului, prin alura statuară și prin foliajul de un verde pătrunzător. În nordul Insulei Tenerife, în Icod de los Vinos, poate fi admirat un monument natural viu, exemplarul despre care se estimează că ar avea vechimea de peste 800 de ani, El Drago Milenario. Are 18 metri înălțime și circa 20 de metri diametru. Un întreg parc care îi poartă numele este dedicat acestui arbore-spectacol.

Răsărit din sângele balaurului ucis de Hercule

Potrivit legendei, numele acestui copac majestuos are legătură cu dragonul Ladon, care avea 100 de capete și vorbea cu tot atâtea voci. Se spune că această creatură păzea cele trei mere de aur aflate în Grădina Hesperidelor și primite în dar de zeița Hera, de la mama sa, în ziua nunții cu Zeus. Ca să-și ducă la bun sfârșit una dintre multele sale munci, care îi cerea să fure tocmai aceste trei mere de aur, Hercule l-ar fi ucis într-o zi pe Ladon. Sângele dragonului s-ar fi scurs peste coline, și din acesta au început să răsară arborii drago. Hera l-ar fi transformat pe străjerul merelor într-o constelație, a Dragonului, drept mulțumire că i-a păzit fructele de aur cu prețul vieții.

Rășina, în viorile lui Stradivarius

Rășina arborelui este de un roșu uimitor. De-a lungul timpului, această substanță, numită „sângele dragonului”, a fost folosită de indigeni pentru mumificări, precum și pentru a-și vopsi părul la marcarea unor momente cu încărcătură specială. Ulterior, însuși Stradivarius a utilizat „sângele dragonului” pentru crearea viorilor perfecte, cu sunet inegalabil, care îi poartă numele. Pe timpul stăpânirii spaniole a insulei, arborele a fost exploatat fără milă, până când a fost nevoie să fie protejat prin măsuri speciale, care se mențin și astăzi.

Copacul dragonului este folosit pe scară largă pentru proiecte de dezvoltare sustenabilă a mediului înconjurător, întrucât rezistența la secetă îl recomandă a fi plantat în parcuri și în grădini. Pentru calitățile sale deosebite, arborele a primit Premiul de Merit al „Royal Horticultural Society”, din Marea Britanie, cea mai mare organizație caritabilă din lume dedicată grădinilor

Predecesor gigantic

Un exemplar impunător al copacului dragonului, al cărui trunchi adăpostea un sanctuar, era venerat de aborigeni și este descris de naturalistul și exploratorul german Friedrich von Humboldt ca având 21 de metri înălțime și 14 metri circumferință. La vremea aceea (secolul al XVIII-lea) se estima a avea o vechime de 6.000 de ani. Monumentalul arbore a fost distrus de o furtună extrem de violentă în 1868.