de Carmen Ciripoiu şi Sorin Dumitrescu

Din cele mai vechi timpuri, mumificarea a fost o practică intens studiată. Dacă până nu demult, celebre au fost corpurile îmbălsămate și introduse în numeroase straturi de bandaje, păstrate din perioada Egiptului Antic, recent, o descoperire a unor corpuri conservate în sare a uimit lumea științifică. Este vorba despre șase „oameni din sare” găsiți în mina Chehrabad, printre care se află și o persoană de rang înalt. Cum au ajuns aceștia aici și care a fost procesul de mumificare, rămâne o enigmă.

Cercelul de aur și cizma indică rangul înalt

Chiar dacă nu au fost singurii care au încercat să păstreze corpul intact întru eternitate, egiptenii au fost cei care au reușit acest lucru, folosind mumificarea. Studiile au arătat însă că această practică nu datează din anul 3400 î.Hr., așa cum s-a crezut multă vreme, ci e posibil să fi fost utilizată chiar din mileniul V î.Hr. O descoperire uimitoare recentă nu a mai readus la viață mumiile așezate în sarcofag, ci oameni conservați extrem de bine în sare. Povestea a început în anul 1994, când, în timpul unei operațiuni care a avut loc la mina Chehrabad, una dintre multe altele care au fost exploatate încă din Antichitate, a fost găsit un cap de om, cu o fractură în jurul unui ochi, care s-a păstrat incredibil de bine datorită sării care practic i-a uscat capul. Una dintre mumiile de sare care urmau să fie descoperite în următorii ani… Capul are părul lung, barbă și mustață, iar în ureche se află un cercel de aur. După săpături mai adânci, s-au scos la lumină și alte părți ale corpului bărbatului, printre care un picior care încă poartă o cizmă din piele. Atât cercelul de aur, cât și cizma sunt semne că acesta a fost o persoană de rang înalt.

Victimele unui accident?

Totodată, echipa de căutare a mai găsit trei cuțite de fier, o pereche de pantaloni scurți din lână, un ac de argint, o praștie, o piatră de polizat, o nucă, câteva obiecte de olărie, bucăți dintr-o frânghie de piele și niște fragmente de tipare textile. După ce au folosit metoda datării cu carbon, specialiștii au afirmat că prima mumie descoperită are o vechime de aproximativ 1.700 de ani și provine din perioada de apogeu a Imperiului Sasanid. Această descoperire i-a făcut pe căutători să continue săpăturile, iar în anul 2004 a fost scos la suprafață al doilea corp mumificat, stabilindu-se că acesta este vechi de 1.500 de ani, aparținând aceleași epoci. Ulterior, în următorii șase ani s-au mai recuperat încă patru trupuri, datate ca având o vechime de aproximativ 2.200 de ani, aparținând perioadei primului Imperiu Persan. Dar cum au ajuns oamenii în acea mină și cum s-au conservat atât de bine? O primă ipoteză a oamenilor de știință se referă la faptul că este foarte posibil ca aceștia să fi fost victimele unei surpări care a avut loc în subteran. Senzațional a fost însă faptul că, după ce au văzut că una dintre mumii avea ouă de tenie în intestine, cercetătorii au afirmat că din dieta „oamenilor de sare” a făcut parte carnea crudă sau foarte puțin gătită.

Caucazienii de acum… 3.980 de ani

Alte mumii misterioase conservate uimitor datorită atmosferei uscate și a solurilor alcaline, care au păstrat fiecare trăsătură a oamenilor din trecut, datează de acum… 3.980 de ani și au fost scoase la suprafață în bazinul Tarim din Nordul Tibetului, în anul 1974. Cercetătorii chinezi au anunțat că mumiile, în număr de 200, au origini amestecate, ADN-ul lor conținând atât elemente europene, cât și siberiene. Trăsăturile acestora sunt specifice tipului caucazian, respectiv trupuri alungite, ochi încastrați și fețe colțuroase, iar multe au avut părul intact, variind de la blond la roșu și brun închis, cu bucle și împletituri. Intacte au fost și hainele mumiilor, tehnica realizării lor indicând o legătură cu îmbrăcămintea populației neolitice indo-europene.