de Silviu Ghering

Luigi Galvani s-a născut la 9 septembrie 1737, la Bologna, în Italia. Iniţial, s-a îndreptat spre studiul teologiei, dar ulterior s-a dedicat medicinei. A elaborat o remarcabilă teză de doctorat despre formarea oaselor, teză care i-a asigurat un post de profesor la catedra de anatomie a Universităţii din Bologna în 1762. A studiat apoi fiziologia păsărilor, mai exact structura oaselor, a rinichiului şi urechii la păsări și a adunat cercetările și concluziile sale într-o lucrare de mari dimensiuni și de mare succes, numită „De renibus atque urethris volatilium”. A pierdut postul de profesor deoarece a refuzat să depună jurământul de credinţă Guvernului Republicii Cisalpine, din timpul Revoluţiei Franceze, guvern pe care îl considera dictatorial.

A reprimit acest post în 1794. După această etapă, şi-a dedicat o parte din cercetări şi studiului fenomenelor electrice. Iar numele său se leagă de o descoperire... întâmplătoare! A observat într-o zi a anului 1790 fenomenul de contracție a mușchilor de la piciorul de broască la o excitare cu un curent electric. Un an mai târziu, în 1791, a publicat eseul „Comentariu despre efectul electricităţii asupra mişcării muşchilor”, în care a descris experienţele efectuate susţinând că animalele au un „fluid electric animal” care circulă prin muşchi şi nervi. Alessandro Volta (1745-1827), la vremea aceea profesor la Universitatea din Pavia, a dezvoltat teoria și experimentele lui Galvani și a demonstrat că piciorul broaştei juca rolul de indicator al trecerii curentului electric, ca la un instrument de măsură. De altfel, instrumentele cu ac indicator pentru măsurarea curenţilor slabi sau a tensiunilor mici se numesc galvanometre, după numele lui Luigi Galvani. Mai mult, pila voltaică, inventată de Alessandro Volta pornind de la experienţele lui Luigi Galvani, marchează începutul unor multiple aplicaţii printre care realizarea electrolizei apei (descompunerea apei în oxigen şi hidrogen pur cu ajutorul curentului electric continuu furnizat de pila voltaică) sau galvanoplastia, adică tehnica acoperirii unor corpuri cu straturi subţiri dintr-un metal: nichel (nichelarea), crom (cromarea) sau argint (argintarea). Luigi Galvani s-a stins din viaţă la 4 decembrie 1798, la Bologna.