de Călin Popa şi Alexandru Brădescu
Zestrea și varianta sa, prețul miresei, fac parte din negura timpului din manifestările civilizației umane. Fiecare cultură are o anume cutumă în domeniu, iar unele dintre aceste obiceiuri sunt atât de extravagante, încât au ajuns de poveste. În plin sezon al nunților, unele dintre aceste momente sunt rememorate în multe părți ale lumii.
Cele 100 de scalpuri
Zestea poate fi văzută ca o manieră de a apăra viitoarea soție în fața sărăciei sau a relelor tratamente din partea soțului, poate servi ca liant politic sau ca metodă de avans pe scara socială. Și nu este specifică doar mireselor - uneori și viitorii soți trebuie să aibă zestre. De regulă, aceasta este o sumă de bani, dar au existat în toate timpurile și cazuri în care dota a fost excepțională. Unul dintre cele mai cunoscute astfel de momente a fost solicitarea pe care tatăl lui Mical i-a făcut-o lui David, faimos pentru victoria asupra lui Goliat: 100 de scalpuri ale dușmanilor Israelului.
Greutatea miresei în… șilingi
Americanul John Hull a creat șilingul de argint de care s-a atașat atât de tare, încât în ziua în care Samuel Sewall i-a cerut fiica de soție, Hull a decis că trebuie să primească greutatea fetei în monedele respective. În ziua nunții, Hannah a fost suită pe cântar și, ulterior, Hull a primit echivalentul a… 1.600 de dolari. A rezultat, așadar, că mireasa a avut circa 45 de kilograme, așa încât mirele nu a fost tocmai ruinat. Tot despre kilograme, dar de un alt tip, este vorba și în cazul francezului Le Blanc, care s-a însurat cu fiica unui frizer. Pe lângă suma în bani care a constituit zestrea, socrul mic i-a făcut mirelui un cadou care a făcut ca această nuntă să străbată timpul: 64 de kilograme de săpun.
O recompensă de 65 de milioane de dolari
Gigi Chao este fiica unui miliardar chinez și preferă partenerele de același sex. Tatăl său, Cecil, nu s-a împăcat cu orientarea sexuală a fiicei sale și a oferit o recompensă de 65 de milioane de dolari bărbatului care ar fi reușit s-o „întoarcă” pe Gigi. Timpul s-a scurs, rezultatul s-a lăsat așteptat, iar tatăl nefericit a dublat, la un moment dat, suma oferită. În zadar, căci Gigi s-a căsătorit cu partenera sa, iar Cecil a fost nevoit, în fața deciziei de nezdruncinat a fiicei sale, să retragă oferta. Firește, nici fiica sa nu va primi nimic din averea părintelui pe care „îl face să se simtă stânjenit” și care preferă ca „banii să rămână în buzunarul său”.
Un milion de „like”
În 2013, poetul yemenit Salem Ayash i-a solicitat celui care voia să-i ia fiica de nevastă un milion de „like” pe Facebook într-o lună, pentru a-și demonstra capacitatea de a întreține viitoarea familie. Critic vehement și public al obiceiului ca zestrea mireselor să fie tot mai mare și astfel bărbații să nu mai aibă nevoie să-și vădească abilitatea de a duce o familie, Ayash s-a văzut silit, ulterior, să mai coboare din pretenții. Rezultatul acestei ciudate cereri de zestre nu este cunoscut, iar respectiva pagină de Facebook nu mai este activă.
Aquitania, de la un rege la altul
Eleanor de Aquitania a fost una dintre cele mai bogate moștenitoare ale Europei secolului al XII-lea. A rămas faimoasă nu doar pentru că la moartea tatălui său devenea o ducesă în vârstă de doar 15 ani, dar și pentru felul în care și-a păstrat poziția și averea în vremuri în care femeilor nu le era destinat decât rolul de a face copii. Ducatul Aquitaniei i-a fost oferit ca zestre primului său soț, Ludovic al VII-lea, cu care a trăit 15 ani. Nemulțumită de prestația regalului partener, Eleanor a reușit să obțină nu doar anularea căsătoriei, ci și să păstreze ducatul, chiar dacă pentru asta a renunțat la propriii copii. Opt săptămâni după anulare se recăsătorea cu Henry Plantagenet și astfel Aquitania trecuse în nici 20 de ani din componența Franței în cea a Angliei. Doi ani mai târziu, cel de-al doilea soț devenea, la rândul său, rege, iar Eleanor pentru a doua oară regină.
Varza chinezească din jad
Una dintre cele mai faimoase piese de artă din China este o varză sculptată în jad. Se presupune că a fost creată în secolul al XIX-lea și a făcut parte din zestrea concubinei imperiale Jin, căreia îi reprezenta stilizat puritatea. Pe varza cu pricina există și două insecte, care simbolizează fertilitatea. De fiecare dată când este expusă la Palatul Național Muzeal din Taiwan, bijuteria de formă ciudată, care arată a orice, doar a podoabă nu, atrage un număr impresionant de vizitatori, dovadă că dotele stranii nu-și pierd niciodată atractivitatea.
Cursa miliardelor
Tot în China există un oraș al cursei miliardelor de zestre: Jinjiang. Se spune că acela care își găsește mireasă aici iese la buzunar „mai bine decât dacă ar jefui o bancă”. Mai precis, tații locali de fete se află într-o continuă întrecere, cel care dă o zestre mai consistentă beneficiind de o publicitate mai mare. Unul dintre cele mai răsunătoare exemple a fost nunta de opt zile, din 2012, a fiicei lui Wu Ruibiao, care a făcut înconjurul lumii. Mireasa a avut ca zestre peste 1 miliard de yuani (circa 150 de milioane de dolari) în mașini scumpe, lingouri de aur, 5 milioane de acțiuni la compania socrului mare „Wanli”, estimată la o cifră de afaceri de peste 15 miliarde de dolari și multe, multe altele.
Cele două orașe ale Catherinei de Braganza
Catherine de Braganza devenea regina Angliei prin căsătoria cu Charles al II-lea în secolul al XVII-lea. Prințesă portugheză, a făcut o modă din băutul ceaiului în țara adoptivă și, pe deasupra, a adus ca zestre… două orașe: Bombay (astăzi Mumbai) și Tanger. În timp ce primul a rămas în componența Imperiului Britanic până în 1947, cel de-al doilea, plin de răzvrătiți portughezi, a fost abandonat de insulari.