de Silviu Ghering

Liderul carismatic al extremei-drepte fasciste românești s-a născut la 13 septembrie 1899, la Huși, cu numele Corneliu Zelinski. În anul 1902, tatăl său, Ion Zelinski, și-a românizat numele în Zelea Codreanu. Mama sa, Eliza, născută Brauner, era de origine germană. A fost botezat într-o biserică ortodoxă odată cu părinții săi, care s-au convertit și ei la credința ortodoxă. A urmat cursurile școlii primare la Iași și la Huși, iar între 1912 şi 1916 a fost înscris la liceul militar de la Mănăstirea Dealu. La 16 ani a fost combatant voluntar în Primul Război Mondial, fără să fi avut vârsta minimă pentru încorporare. Între 1917 și 1918 a urmat cursurile Școlii Militare de Infanterie de la Botoșani. A aderat la Garda Conștiinței Naționale în 1919, atras de caracterul anticomunist al organizației. În 1920 a parti- cipat la acțiunile de înăbușire a revoltei comuniste de la Atelierele CFR Nicolina. Admis la Facultatea de Drept din Iași, a devenit președintele „Societății Studenților la Drept”, organizație pe care a dizolvat-o pentru a fonda, în 1922, „Asociația Studenților Creștini”. În semn de protest față de decizia rectoratului universității de a începe anul școlar fără tradiționala slujbă religioasă, s-a baricadat în interiorul instituției și a fost exmatriculat.

A plecat în Germania, a studiat câteva luni la Berlin și la Jena. A participat la multe mitinguri organizate de Adolf Hitler și a fost cucerit de doctrina acestuia. În 1923 fondează Liga Apărării Naționale Creștine, partid naționalist antisemit. Din cauza unor disensiuni se desprinde de mișcare și, împreună cu Ion Moța, Corneliu Georgescu, Ilie Gârneață și Radu Mironovici, fondează în 1927 formațiunea paramilitară „Legiunea Arhanghelul Mihail”, mișcare legionară cunoscută și drept Garda de Fier, formațiune paramilitară de orientare naționalist-fascistă, creată după modelul organizațiilor naziste SA și SS, cu un puternic caracter naționalist și religios, violent anticomunist, antisemit și antimasonic. În 1931 este ales deputat de Neamț în Parlamentul României, iar în 1932 devine pentru a doua oară deputat, candidând în județul Tutova. În 1933, Codreanu întemeiază - ca expresie politică a Mișcării Legionare - partidul „Totul pentru Țară”. Acțiunile legionarilor sunt violente, elimină fizic pe adversarii politici și „Căpita- nul” este arestat în mai 1938 și condamnat la zece ani de muncă forțată. În noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938, Corneliu Zelea Codreanu este omorât în pădurea Tâncăbești, împreună cu alți 13 legionari, de jandarmii care îi transportau la închisoarea Jilava.