de Călin Popa şi Florica Pintea
Este ceva normal ca oamenii să ajungă în fața justiției ca părți ale dosarelor. Însă obiecte care să fie aduse la tribunal?! Se pare că acest lucru s-a întâmplat, chiar de mai multe ori, fapt amuzant și ciudat în același timp, din moment ce, în mod evident, obiectele nu pot comite crime sau să nu respecte legea.
Strada... inculpat
Main Street nr. 434, Tewksbury, Massachusetts, Statele Unite ale Americii. Această adresă a constituit un obiect de dispută în 2012, într-un litigiu comun purtat între Secția de Poliție din Tewksbury și Departamentul de Justiție pe de-o parte, și un... motel, deținut de Russ Caswell. Motelul a fost construit de tatăl lui Caswell în 1955 și se află la adresa din dosarul respectiv. Secția de Poliție din Tewksbury și Departamentul de Justiție încercau să preia proprietatea prevalându-se de o lege civilă care permite guvernului să confiște proprietățile care au fost folosite cu scopuri criminale. Departamentul de Justiție a sperat să vândă motelul pentru 1,5 milioane de dolari, din care secția de poliție urma să primească 80%. În sala de judecată, reclamanții au adus argumentul potrivit căruia traficanții de droguri folosesc motelul. Ulterior, o Curte districtuală din Massachusetts a stabilit că guvernul american nu poate confisca proprietatea.
Coletul, în fața instanței
În 1873, Congresul American a adoptat „Actul Comstock”, care interzicea vânzarea și distribuția materialelor sexuale, inclusiv cărți și contraceptive. Guvernul american a adoptat mai apoi „Tarrif Act”, în 1930, care îi autoriza pe vameși să confiște orice produse contraceptive livrate în țară. În ianuarie 1933, autoritatea va- mală din SUA a reținut un pachet conținând contraceptive, destinat lui Hannah Stone, fizician care lucra împreună cu Biroul de Cercetări Clinice din New York. Instituția era deținută de Margaret Sanger, activist pentru controlul nașterilor. Autoritatea vamală a dus pachetul în fața com- pletului de judecată în loc să îl trimită mai departe către Stone. Instituția a afirmat că nu avea nevoie să îi aducă acuzații direct lui Stone, din moment ce pachetul nu ajunsese la aceasta înainte de a fi interceptat. Sanger și-a adus doi avocați pentru a-și apăra... pachetul în instanță. După ani de proces, o Curte districtuală a SUA a decis că autoritatea vamală nu poate să confiște coletul. Curtea de Apel a respins contestația depusă de vameși, iar cazul a fost unul reper, întrucât a deschis calea vânzării contraceptivelor pentru controlul nașterilor.
Procurori versus înotătoare de rechin
În 2002, Paza de Coastă a Statelor Unite a confiscat un vas american care transporta înotătoare de rechin către Guatemala. Vasul se afla sub controlul firmei Tai Loong Hong Marine Products, Ltd (TLH), cu sediul la Hong Kong, și avea sarcina de a prelua aripile de rechin de pe vasele aflate în larg și de a le transporta mai departe în Guatemala, unde urmau să fie vândute. În fața instanței, autoritatea a argumentat că vasul a violat legea care interzicea vânzarea aripilor de rechin. Guvernul a numit inițial... vasul ca fiind inculpatul, dar mai apoi a adus această „acuzație” aripilor de rechin, argumentând că nava putea fi considerată vas de pescuit. Așa s-a ajuns la decizia că TLH a luat ilegal aripi de rechin aflate în proprietatea guvernului. Firma a contestat sentința, iar în 2008, Curtea de Apel a dat dreptate TLH, afirmând că „Manguson Act”, din care făcea parte și legea privitoare la interzicerea vânătorii rechinilor pentru înotătoarele acestora, nu specifica... ce anume constituie un vas de pescuit.
Statele Unite contra cocoșului-decorațiune
În iulie 1960, guvernul american a emis un mandat de arestare pentru un cocoș - nu unul viu, ci unul de 6,4 kilograme făcut din aur de 18 carate. Acesta a fost expus într-o cutie de sticlă la Nugget Casino, Sparks, Nevada. Monumentul deco- rativ a fost realizat la comandă, la cererea proprietarului cazinoului, Richard L. Graves, în 1958, pentru a face reclamă unui restaurant care funcționa în cadrul cazinoului. Sculptura a fost însă comandată într-o perioadă în care Statele Unite aveau nevoie de mai mult aur. Cu câțiva ani înainte, guvernul SUA trecuse „Gold Reserve Act”, care îi obliga pe americani să predea obiectele lor de aur Departamentului Trezoreriei. Așadar, în 1960, agenții federali au „arestat” cocoșul și l-au pus în seiful unei bănci din California. Decorațiunea a fost adusă în fața unui juriu în iulie 1962, iar Graves s-a judecat cu Departamentul Trezoreriei, disputa fiind dacă obiectul era unul de artă sau de comerț. Departamentul Trezoreriei a argumentat varianta a doua, iar Paul Laxalt, avocatul lui Graves (devenit ulterior viceguvernator, guvernator și senator) a argumentat că figurina era un obiect de artă. Laxalt a câștigat și proprietarul și-a recuperat cocoșul.
Proces cu un teanc de bancnote
La 28 mai 2003, Emiliano Gomez Gonzolez conducea de-a lungul șoselei interstatale 80, din Nebraska, atunci când a fost oprit deoarece avea o viteză prea mare. În timpul percheziției, polițistul a descoperit că numele lui Gonzolez nu era cel de pe contractul de închiriere. De asemenea, folosind un câine specializat pentru inspecții, omul legii care se ocupa de percheziție a găsit și niște droguri, precum și 124.700 de dolari ascunși într-un răcitor, pe care i-a confiscat. În 2006, partenerii de afaceri ai lui Gonzolez au respins în instanță toate acuzațiile privind traficul de droguri. Ei au afirmat că au contribuit împreună la achiziționarea unui camion. Când Gonzolez a zburat către Chicago să cumpere camionul, a descoperit că s-a vândut. Din cauză că planul inițial era de a se întoarce cu vehiculul, Gonzolez nu a mai avut grijă să ia un alt bilet de avion. Neavând nici card de credit, a apelat la un terț să îi închirieze mașina în care fusese prins. Prima instanță a decis returnarea banilor către Gonzolez, deoarece nu aveau nicio legătură cu drogurile. Decizia a fost întoarsă la apel, când o altă instanță a decis că poliția poate confisca așa ceva de la oricine.