de Carmen Ciripoiu şi Sorin Dumitrescu
Chiar dacă întotdeauna a dat impresia că nimeni și nimic nu-l poate atinge, fostul lider absolut al Republicii Socialiste România a avut și mari temeri, pe care a făcut tot ce i-a stat în putință să le țină ascunse.
S-au modificat traseele pe unde urma să treacă dictatorul
Atât Nicolae Ceaușescu, cât și „savanta” Elena Ceaușescu s-au temut, de-a lungul vremii, că oricine, în orice moment, ar putea atenta la viețile lor. Frica fostului dictator se spune că ar fi influențat și activitatea Securității la acea vreme. Așa se face că efectivele Direcției a V-a, Compartimentul Special pentru securitatea membrilor conducerii, au crescut încontinuu, odată cu temerea soților Ceaușescu de a nu fi omorâți. Pentru a i se asigura securitatea au început să fie modificate inclusiv traseele pe unde urmau să treacă dictatorul și soția sa, atât în București, cât și în vizitele de lucru. Se spune că drumul dintre reședința familiei Ceaușescu și sediul Comitetului Central a fost zilnic împânzit cu agenți. Dictatorul începuse să vină la birou pe Calea Victoriei, dar se întorcea la locuința sa pe Bulevardul Magheru.
Nicolae și Elena veneau la Comitetul Central la ore diferite
După vizita lui Mihail Gorbaciov în România, în anul 1987, când liderul rus i-a spus lui Ceaușescu să-și dea demisia cât mai repede cu putință din toate funcțiile pe care le deținea, Ceaușescu și Elena au început să nu mai vină la Comitetul Central în același timp. Strategia a fost următoarea: dacă vreunuia i se întâmpla ceva rău, celălalt ar fi trebuit să preia conducerea țării până când urma să fie instalat Nicu Ceaușescu. Și totuși, a existat o tentativă ca Ceaușescu să fie ucis, pusă la cale de fostul deținut politic Raul Volcinski, din Cluj, alături de grupul său, în anul 1983. Atentatul a fost organizat, de fapt, de un nucleu de intelectuali, constituit în 1981. Volcinski a aflat că la 17 noiembrie 1983 Ceaușescu va face o vizită de lucru la un CAP din Giurgiu. Doar că membrii grupului au făcut o greșeală: au spart un sediu al Miliției, de unde au furat două mitraliere și 500 de cartușe. Drept urmare, vizita lui Ceaușescu a fost anulată. Volcinski și grupul său au fost prinși și aruncați în închisoare, de unde nimeni nu știe dacă au mai ieșit vreodată.
Sosia, trimisă „la înaintare”
Și tot pentru a fi ferit de atentate, Nicolae Ceaușescu a avut și o sosie. În fiecare dimineață, bărbatul se așeza în mașina prezidențială pe locul „celui mai iubit fiu al poporului”. Evident că acesta ar fi putut fi ucis oricând, dar ordinele nu erau comentate, doar duse la îndeplinire. Acesta a avut întotdeauna o escortă formată din două mașini în față, două în lateral, dar și o mașină a Salvării. Și asupra Elenei Ceaușescu a existat un atentat, în urma căruia aceasta a fost prinsă în mașină și a purtat, o perioadă, ghips. În ceea ce privește moartea lui Nicu Ceaușescu, și asupra acesteia planează un mister. Se spune că fiul cuplului prezidențial s-ar fi iradiat după ce a primit o cutie cu uraniu destinată cercetării. Curios din fire, Nicușor ar fi deschis cutia, ba, mai mult, a purtat-o în buzunar câteva zile. Din acel moment, starea sa de sănătate a început să se degradeze.
Maşina a avut farurile unui tractor
Mașina pe care familia Ceaușescu a folosit-o în nenumărate rânduri în deplasări a fost una cu totul specială. Este vorba despre un Aro 306, de aproape două tone, construit între anii 1985 şi 1986, ale cărui faruri au fost cele ale unui tractor. Portbagajul a fost capitonat și dotat cu două banchete pe care au stat permanent reprezentanți ai Securității. Evident că mașina a fost dotată cu o premieră la acea vreme: aerul condiționat. Tot Ceaușescu a avut și un Mercedes Benz 600, utilat cu trei seifuri şi cu un monitor, pentru ca fostul dictator să poată vedea înregistrări video în timp ce se deplasa, un Buick Electra, cadou primit de la Richard Nixon, dar și multe altele, în total 11 modele autohtone și străine.