de Carmen Ciripoiu şi Eduard Popa

A fost odată ca niciodată un împărat mult iubit pe nume An și o împărăteasă, Ziua, din dragostea cărora s-au născut patru prințese: Primăvara, Vara, Toamna și Iarna, care au crescut fericite și vesele, fără nicio grijă. Dar a venit și vremea măritișului, iar Primăvara l-a luat de mire pe Mugur, Vara s-a căsătorit cu Soare, Toamna l-a îndrăgit pe Belșug, iar Iarna și-a unit destinul cu cel al lui Crivăț. Fiecare prințesă a adus pe lume trei copii și astfel au apărut Decembrie, Ianuarie, Februarie, Martie, Aprilie, Mai, Iunie, Iulie, August, Septembrie, Octombrie, Noiembrie.

Ianuarie, botezată după Zeul Ianus

Tradiția spune că Ianuarie, prima lună a anului, a primit botezul după numele zeului începuturilor, al ușilor, porților și tranziției, Ianus. Interesant este faptul că prima zi din lună a fost celebrată prin schimburi de curmale, smochine și miere. Cât privește luna februarie, aceasta provine de la februa, un festival de purificare, cunoscut sub denumirea de Lupercalia, despre care s-a crezut mult timp că alungă spiritele rele din Roma. Martie, numită după zeul roman al războiului, Marte, a marcat o perioadă începutul pregătirii armatei pentru Campania militară. Unii cred că a patra lună a anului provine după luna romană Aprillis, în timp ce alții spun că ar fi primit numele zeiței dragostei și a frumuseții, Afrodita.

Iunie, legată de soția lui Jupiter, Iuno

La rândul său, luna mai este asociată cu zeița hranei și a abundenței, dar poetul roman Ovidiu susține că numele latin al acesteia vine din maiores (bătrânii). Pentru că în perioada verii a fost sărbătorită Iuno, soția lui Jupiter, cunoscută ca zeița căsătoriei, această lună călduroasă a primit numele de Iunie. Prima dintre lunile anului care poartă numele unei persoane istorice, respectiv a dictatorului Romei și cuceritorul Galiei, Iulius Cezar, a fost luna iulie. Pe de altă parte, se crede că cea de-a șaptea lună a anului a primit numele lui Cesar, după moartea sa, pentru că atunci s-ar fi născut acesta. Succesorul lui Iulius Cesar, Octavian, nu a acceptat să fie depășit de tatăl său adoptiv și, drept rezultat, luna următoare din calendarul roman este botezată după el: Augustus.

Octombrie și-a păstrat denumirea din calendarul anterior celui iulian

Începând din septembrie, socoteala lunilor a devenit mai simplă, denumirile lor fiind inspirate de ordinea în vechiul calendar roman. În acest context, septembrie își are denumirea din latinul septem, care înseamnă șapte, în calendarul roman de 10 luni, septembrie fiind cea de-a șaptea lună. La rândul său, octombrie, de la octo - opt și-a păstrat numele din calendarul anterior celui iulian. De la novem, „nouă”, a intrat în calendar și penultima lună a anului, noiembrie. Însă vremea rece nu i-a ținut niciodată în casă pe romanii dornici de distracție, aceștia participând la spectacole de teatru sau întreceri atletice. În trecut, anul roman timpuriu s-a încheiat cu luna a zecea, așa că decem a trecut în denumirea lui decembrie și acolo a rămas. Sărbătorile de iarnă au fost precedate de manifestări păgâne. Saturnaliile, care au început în trecut la data de 17 și au ținut până la 23 decembrie, s-au lăsat cu sacrificii aduse Zeului Saturn și petreceri publice urmate de oferirea unor daruri. Tot în preajma actualului Crăciun, la data romană de 25 decembrie era sărbătorit Zeul Soarelui neînvins, Sol Invictus, protectorul soldaților.