de Silviu Ghering şi Adrian Barna

Dintr-un avion este filmată o șosea. Nu sunt mașini pe ea, sunt oameni. Mii, zeci de mii, sute de mii! Zeci de kilometri de oameni. Un râu de oameni. Apoi coloana imensă părăsește asfaltul, taie o pădure și ajunge la poalele unui deal. Nu e foarte înalt, vreo 60 de metri. O parte din oameni, majoritatea femei, urcă înălțimea în genunchi. Odată ajunși pe culme, fețele oamenilor se luminează la vederea unor turle. Turle de biserică. Lavra Poceaiiv. Raionul Kremeneț, regiunea Ternopil, Ucraina. Nord-vestul Ucrainei, spre Polonia, nu departe deasupra Bucovinei noastre de la ei. Lavra Poceaiiv. Ansamblu monastic de mari dimensiuni, realmente impresionante. Unul dintre principalele centre spirituale ale Ortodoxiei nu numai ucrainene, ci și est-europene. Dominat de Catedrala Adormirii Maicii Domnului. „Casă” pentru „Urma Maicii Domnului”, amprenta în stâncă a piciorului Ei drept. Acolo se duce tot acest adevărat „popor de credincioși”. Anul trecut au fost 250.000 de pelerini la Lavra Poceaiiv, conform datelor făcute publice de Biroul de Presă al Patriarhiei Ucrainei.

210 kilometri de drum cu oameni!

În fiecare an, mii de credincioși din Ucraina pornesc într-o procesiune uriașă, cu o istorie de peste un secol, pe drumul către Lavra Poceaiiv, cu ocazia sărbătorii Schimbării la Față (19 august conform calendarului de rit vechi, calendarul Iulian), din regiunea Kametets-Podolsk, din catedrala închinată Sfântului Prinț Alexander Nevski. Miile de pelerini acoperă, astfel, un traseu de 210 km, de la Kameneț-Podolsk la Poceaiiv, în această istorică procesiune. Lor li se alătură pe drum credincioși din Cernăuți, Volin, mulți vin chiar din sud, tocmai de la Odessa, ajung în număr mare și din țările ortodoxe din zonă, şi din România, totalul pelerinilor urcând astfel la cote impresionante. Megaprocesiunea ajunge la Poceaiiv într-o săptămână pentru a sărbători Adormirea Maicii Domnului (tot după calendarul vechi Iulian). Adormirea Maicii Domnului este hramul sfintei lavre ortodoxe de la Poceaiiv.

Locurile de pelerinaj din România

• Corespondent la noi ar fi pelerinajul la moaştele Cuvioasei Parascheva din Iaşi (14 octombrie). De departe cel mai mare din ţara noastră! În fiecare an, peste 100.000 de pelerini ajung în capitala Moldovei pentru a se închina la Sfânta Parascheva, indiferent de condiţiile meteo sau de numărul uriaș al orelor pe care le stau la coadă, pentru a ajunge la racla cu moaşte;
• Alt pelerinaj care adună zeci de mii de credincioși se face la mormântul părintelui sfânt Arsenie Boca, la Mănăstirea Prislop din județul Hunedoara. Pelerinajul acolo este permanent, cu cote maxime vara;
• Un alt loc de pelerinaj este chiar în Bucureşti, la moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou, aflate la Catedrala Patriarhală. Şi aici, în fiecare an, în preajma zilei de 27 octombrie, zeci de mii de pelerini vin să se închine raclei cu moaştele sfântului;
• În fiecare an, de Adormirea Maicii Domnului, pe 15 august, Mănăstirea Nicula din județul Cluj este locul unde zeci de mii de pelerini vin să se închine Fecioarei Maria. Se păstrează încă tradiţia ca oamenii din diferite sate ardelene să meargă în pelerinaj, pe jos, până la acest loc. De asemenea, aici este obiceiul înconjurării în coate şi în genunchi a bisericii de lemn din centrul complexului mănăstiresc.