de Sorin Dumitrescu şi Florica Pintea

Genetica ne influențează viața mai mult decât credem. Modul în care arătăm este, evident, moștenit de la părinți sau de la alte rude apropiate. Unii am moștenit culoarea ochilor tatălui, forma buzelor mamei, nasul bunicului și așa mai departe. Numai că mai sunt și alte trăsături despre care nu știam că sunt tot moștenire de la părinți sau chiar de la bunici.

Nivelul ridicat al colesterolului

Mulți oameni cred că nivelul ridicat al colesterolului este influențat de dietă. Dacă vreţi să duceţi o viață lungă și fericită, trebuie să mâncaţi multe legume și fructe și să faceţi mult sport. Dar uneori nivelul colesterolului nu depinde de modul nostru de viață, ci este influențat de genetică. Practic, una din 400 de persoane are o mutație genetică ce determină acumularea de colesterol în sânge. Așadar, și dacă mănâncă doar crudități, acești oameni vor avea niveluri ridicate de colesterol în sânge.

Calviția

Deși femeile se bucură de un păr mai bogat și mai rezistent decât bărbații și nu prea suferă de chelie, ele pot transmite copiilor lor de sex masculin acest defect. Tiparul cheliei se află întipărit în cromozomul X pe care bărbații îl primesc de la mamă. Bineînțeles, mamele nu sunt singurele „vinovate”. Calviția este influențată de numeroși factori: de la stres la sedentarism și până la genele primite de la tată.

Plăcerea de a bea cafea

Vă place să beţi cafea? Să știţi că genetica este responsabilă de asta. Un studiu științific comparativ a dezvăluit că există două categorii de oameni: cei care pot trăi fără cafea și cei care nu. S-a dovedit că cei din prima categorie au un set de gene care determină o absorbție mai lentă a cafeinei. Așadar, acești oameni nu simt nevoia să bea cafea în fiecare zi pentru a se energiza.

Daltonismul

Incapacitatea de a distinge anumite culori este moștenită genetic. Bărbații suferă de daltonism mai des decât femeile, iar acest fapt se datorează structurii ADN-ului. Gena daltonismului se găsește doar în cromozomul X, pe care bărbații îl moștenesc exclusiv de la mamă. Așadar, pentru ca un bărbat să dezvolte această afecțiune, este suficient ca gena daltonismului să apară în cromozomul X. În schimb, la femei, gena daltonismului trebuie să fie prezentă pe ambii cromozomi X. Dacă o femeie are gena daltonismului pe un singur cromozom X, ea va fi purtătoare, dar nu va suferi de boală. Dacă va avea un fiu și îi va transmite cromozomul X „defect”, acesta va dezvolta daltonism. Dar, pentru ca o femeie să dezvolte daltonismul, este necesar ca ea să aibă un tată daltonist și o mamă purtătoare.

Sexul copilului

Sexul copilului nu este determinat de mamă şi nu corpul său defineşte dacă toţi copiii ei vor fi băieţi sau numai fete. După cum au arătat studii recente, sexul copilului este determinat de combinaţia pe care sperma şi ovulul o fac la sfârşitul procesului de fertilizare. Cromozomul oferit de mamă este acelaşi de fiecare dată, în timp ce cromozomul tatălui este cel care diferă. Spermatozoidul poate purta o genă X sau Y, ceea ce înseamnă că un cromozom X combinat cu X-ul deja oferit de mamă ar rezulta într-o fetiţă. În timp ce dacă spermatozoidul poartă cromozomul Y, combinaţia va sfârşi arătând XY, rezultând un băieţel. Spermatozoidul tatălui care este cel mai rapid şi cel mai eficient în a-şi face treaba va putea fertiliza primul ovulul în aşteptare, sexul copilului fiind determinat conform naturii formulei.

Forma buzelor

Dacă tatăl are tendinţa de a avea buze mai mari şi mai cărnoase decât ale mamei, atunci copilul va urma cel mai probabil forma buzelor tatălui. Chiar dacă mama nu se poate bucura de aceasta, copiii ei vor fi totuşi mulţumiţi pentru frumuseţea buzelor cu care au fost înzestraţi. Plinătatea buzelor şi forma lor acţionează ca o caracteristică dominantă în cazul ciocnirii celor două extreme. De acel desen al buzelor perfecte şi pline s-ar putea bucura fetele mai târziu în viitor dacă tatăl tinde să aibă acest model de buze în familie. Aşadar, relaxaţi-vă, copiii nu vor fi atât de furioşi precum ar putea crede unul dintre voi, căci ei vor obţine ce este mai bun din cele două lumi.

Preferințele pentru alimente

Copiii, în special băieţii, sunt afectaţi de modul în care taţii lor acţionează şi încearcă să le imite până în cele mai mici detalii modul de a face lucrurile. Unul dintre aceste obiceiuri se întâmplă să fie legat de deprinderile alimentare ale copiilor şi alimentele pe care iubesc sau urăsc să le consume. În studiile recente, s-au găsit copii de vârste diferite care mănâncă într-o zi tot de atât de multe ori precum mănâncă taţii lor, fie că este un lucru bun sau unul rău. De asemenea, dacă taţii preferă să mănânce fast-food, şi copiii au prezentat o tendinţă de a aprecia acelaşi tip de mâncare. Aceasta ar trebui să funcţioneze ca un apel de trezire pentru taţii cu obiceiuri alimentare proaste, ştiind că sănătatea copiilor lor va depinde în cea mai mare măsură de obiceiurile cu care cresc în primii ani de viaţă. Copiii sunt mult mai afectaţi de hrana junk şi de efectele sale rele decât adulţii, mai ales că ei nu înţeleg care sunt alimentele bune. Junk food se referă de obicei la alimentele cu valoare nutritivă mică, care sunt bogate în calorii, grăsimi, zahăr, sare sau cafeină și pot include cerealele pentru micul dejun, bomboane, chipsuri, prăjituri, cartofi prăjiți, gumă, hamburgeri, hot dog, înghețată, sucuri și multe dulciuri.

Ritmul îmbătrânirii

Modul în care îmbătrânim depinde şi de genele mamei. Oamenii de ştiinţă de la Institutul Max Planck din Germania au descoperit ca ADN-ul mitocondrial, pe care îl moştenim exclusiv de la mamă, poate controla parţial îmbătrânirea. Dar cercetările au fost efectuate pe şoareci, nu pe oameni, aşa că oamenii de ştiinţă au subliniat că sunt necesare investigaţii suplimentare pentru a confirma această teorie.

Perioada de menopauză pentru fete

Perioada în care femeile ajung la menopauză este un factor moştenit de la mamă. Un studiu realizat de Institutul Britanic de Cercetare a Cancerului, care a inclus peste 2.000 de femei, a constatat că menopauza prematură şi întârziată (înainte de vârsta de 45 de ani şi după 55 de ani) este moştenită de la mamă. Cu toate acestea, echipa de cercetare a subliniat că nu este doar chestiunea genetică care contează, ci şi stilul de viaţă poate juca, de asemenea, un rol major. De exemplu, femeile care fumează ajung la menopauză cu doi ani mai devreme.

Tulburările bipolare

Cromozomul donat de tată în procesul de fertilizare este fie un cromozom X, fie un Y, care va decide sexul copilului. Dacă cromozomul ce a trecut de la tată este unul Y, atunci copilul aşteptat ar fi un băiat, rezultând într-o relaţie genetică unică între tată şi fiu, relaţie cunoscută sub numele de Y linkage. Acesta este numele folosit pentru a se face referire la relaţia şi interacţiunile dintre genele tatălui şi ale fiului său. Un exemplu de tulburare ce poate fi transmisă cel mai adesea din partea tatălui îl reprezintă tulburările psihologice similare cu tulburarea bipolară şi tulburarea depresivă majoră. Apariţia acestor tulburări se dovedeşte a fi legată de nivelurile de melatonină, care sunt produsul funcţionării unei enzime cunoscute sub numele de N-acetilserotonină O-metiltransferază. Nivelurile de melatonină produse sunt utilizate ca semn pentru determinarea deficienţei sau adăugării acestei enzime.