Main menu

header

741 28 1de Laura Zmaranda şi Alexandru Brădescu

Limitele pentru expansiunea civilizației sunt tot mai permisive. În schimb, spațiul verde, habitatele naturale cu zecile de specii de plante, animale și păsări dispar. Lumea modernă trebuie să găsească așadar soluții pentru a cuprin- de în planurile ei natura. Și asta se întâmplă deja în multe dintre marile orașe ale lumii. Fie că este vorba despre reciclare, despre implementarea unor sisteme de producere a energiei regenerabile, reducerea poluării sau despre protejarea și extinderea habitatelor naturale, țările pentru care politica verde contează au reușit să încorporeze în strategia lor de dezvoltare natura.

Copenhaga, locul unde 50% din populație folosește ca mijloc de transport bicicleta

Danemarca este una dintre țările implicate activ în dezvoltarea sectorului de reciclare. Scopul este acela de a reduce consumul de energie și poluarea. Pe tot teritoriul țării au fost instalate turbine eoliene și panouri solare care în timp vor minimaliza folosirea gazelor și a petrolului. Eforturile Danemarcei s-au concentrat și pe crearea unor orașe prietenoase, cu clădiri independente energetic prin amplasarea panourilor solare, iar în planurile viitoare de urbanizare acest stat și-a propus plasarea cât mai multor instalații de biogaz astfel încât orașele să renunțe, în cele din urmă, la folosirea combustibililor fosili. În momentul de față, în Copenhaga aproximativ 71% din hotelurile orașului sunt certificate ecologic. Potrivit strategiei Danemarcei, obiectivul primordial este acela ca până în 2050 să reducă la zero emisiile de carbon. De altfel, un alt specific al orașului este faptul că 50% din populație folosește ca mijloc de transport bicicleta, iar consecința este nivelul scăzut al emisiilor de carbon. Se spune despre Copenhaga că este unul dintre cele mai prietenoase orașe cu bicicliștii și că are kilometri întregi destinați ciclismului. În tot orașul există peste 100 de centre care închiriază biciclete, iar celor care nu își permit acest lucru primăria le pune la dispoziție gratuit biciclete.

Oslo, Capitala Europeană Verde a anului 2019

741 28 2Norvegia are reguli foarte clare, stipulate prin lege, în ceea ce privește protecția naturii și a resurselor sale. Oslo, capitala țării, este, spre exemplu, înconjurată de păduri, lacuri și dealuri. Practic, din suprafața totală a orașului, 454 kilometri pătraţi, aproximativ 242 de kilometri pătraţi sunt acoperiți de pădure densă, iar două treimi din orașul Oslo sunt zone protejate prin lege. Planurile de urbanism au transformat orașul-verde într-un adevărat paradis. Pe tot teritoriul capitalei există un număr mare de parcuri și zone deschise și 343 de lacuri. Prin strategia energetică implementată, Norvegia și-a propus ca până în 2020 Oslo să fie un oraș neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon. În acest sens, Oslo a dezvoltat segmentul de producție a biogazului din deșeuri organice. În momentul de față, în Oslo există peste 700 de stații de încărcare cu biogaz. Un alt merit al acestui oraș este acela de a reduce folosirea mașinilor. În acest sens au fost închise multe dintre parcări, iar traficul a fost limitat pentru a permite dezvoltarea segmentului de ciclism. Datorită eforturilor depuse pentru a transforma acest oraș într-unul verde, prietenos cu natura, Oslo a fost numit de Comisia Europeană Capitala Europeană Verde a anului 2019.

Helsinki, paradisul insulelor și al parcurilor naturale

741 28 3Finlanda este recunoscută pentru eforturile pe care le face pentru a promova reciclarea, iar nivelul la care se realizează acest proces a crescut destul de mult în ultimii ani. Astfel, poluarea a fost diminuată, iar acoperirea necesității de energie se face tocmai din aceste resurse. Pentru a crea energie regenerabilă, planul guvernamental presupune construirea cât mai multor parcuri eoliene. Genul acesta de inițiative nu doar că a contribuit la creșterea calității aerului, ci și la protejarea mediului înconjurător și a resurselor. Helsinki este un oraș spectaculos și prin faptul că are pe teritoriul său mai mult de 310 insule și mai multe parcuri naturale. În oraș este dezvoltată și o infrastructură specială pentru bicicliști. De altfel, majoritatea locuitorilor folosesc bicicleta în locul autoturismelor.

Reciclarea şi producerea de energie regenerabilă, priorităţi zero pentru San Francisco şi Londra

741 28 4Datorită eforturilor de a ridica nivelul de reciclare, San Francisco este considerat unul dintre oraşele verzi ale lumii. În 2007, spre exemplu, au fost interzise pungile care nu sunt biodegradabile. Un alt obiectiv al orașului San Francisco este ca până în 2020 risipa să fie complet eliminată. În acest sens s-au stabilit măsuri clare, iar una dintre ele presupune faptul că resturile menajere sunt colectate selectiv şi astfel ajung direct în staţiile de reciclare. Un alt oraş verde este şi Londra. Capitala Angliei are o suprafaţă verde de 14.164 de hectare constituite în parcuri, grădini, rezervaţii naturale. Anglia s-a implicat activ şi în dezvoltarea sectorului de producere a energiei regenerabile. Astfel, în sudul Angliei există cel mai mare parc cu turbine eoliene din lume. Energia regenerabilă produsă aici asigură 25% din necesarul Londrei.

Capitala Islandei, Reykjavik, este oraşul cu cel mai mare sistem geotermal din lume. Cu aproximativ 300 de vulcani activi în toată ţara, Islanda mizează foarte mult pe resursele hidrogeotermale, aproape întreaga energie a ţării fiind asigurată în acest mod

Un alt oraş care îşi produce energia din surse regenerabile este Vancouver din Canada. Aproximativ 95% din energia de care are nevoie este asigurată de rețelele hidroelectrice

În 2010, Stockholm a fost primul oraș numit Capitală Europeană Verde. Pentru Stockholm eforturile de a deveni un oraș verde au început cu mulți ani în urmă. Astfel, Stockholm are meritul de a fi redus emisiile de carbon cu 25% încă din 1990

În România, suprafața cumulată din toate orașele sale este de 26.639 de hectare de spații repartizate pentru grădini publice, locuri de joacă și parcuri. Cavnic este considerat cel mai „verde” oraș al României, cu o suprafață de 674 de metri pătraţi de spații verzi