de Silviu Ghering şi Alexandru Brădescu
Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puţin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare şi curat al bogăţiilor şi frumuseţilor uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.
La biserica din Densuş se ţin slujbe de şapte secole!
La 14 km de Hațeg, 6 pe DN 68, spre Caransebeș, până în Totești și apoi la dreapta, pe DJ 687C, prin Hățăgel, încă 8, în comuna Densuș, se ridică falnică pe un vârf de deal cea mai veche biserică de piatră din România. Istoricii spun că a fost ridicată pe ruinele unui templu închinat zeului Marte, în altarul căruia romanii aduşi în Dacia obişnuiau să facă sacrificii.
Este construită din zidurile cetății Ulpia Traiana Sarmizegetusa
Zidurile lăcașului de cult din Densuș au fost construite cu blocuri masive de calcar aduse din rămăşiţele fostului oraş daco-roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa, aflat la doar 12 kilometri. Biserica, ortodoxă, poartă hramul Sfântului Proroc Ieremia (1 mai) şi al Sfântului Ierarh Nicolae (6 decembrie). Prima atestare documentară datează din 2 iunie 1360, cu ocazia unui „scaun de judecată” al românilor din Ţara Haţegului. Cei mai mulţi istorici o plasează ca fiind ridicată în secolul al XIII-lea, în timp ce alţi oameni de ştiinţă susţin că ar fi fost construită între secolele al X-lea și al XI-lea.
Icoane ciudate și pietre funerare stranii
Pe pereţii vechi străjuiesc picturi bizantine vandalizate în trecut de cotropitorii turci, care le-au „scos” ochii sfinţilor pictaţi, dar şi icoane unice, inedite, chiar ciudate care îl înfăţişează pe Mântuitorul Iisus Hristos în costum popular românesc sau pe Sfântul Apostol Toma în timpul schingiuirii sale. Biserica este înconjurată de un cimitir vechi, în care mormintele localnicilor sunt învecinate cu stranii pietre funerare antice. Autoritățile austro-ungare au declarat biserica din Densuș monument istoric în 1870. În zonă mai sunt de văzut dealurile vulcanice și Casa Vulcanilor (3 km de centrul satului), mlașina sau „Tăul fără fund”, cum e denumirea populară, iar la numai 20 km se găsește Mănăstirea Prislop, loc de pelerinaj la mormântul Sfântului Părinte Arsenie Boca.