de Silviu Ghering şi Sorin Dumitrescu
Țuica fiartă, plăcere, tradiție sau medicament? Aceasta-i întrebarea hamletiană transpusă pe plaiurile mioritice. Iar răspunsul este unul neaoș românesc: toate la un loc! Tradiționala țuică fiartă în perioada geroasă a Sărbătorilor de iarnă, mai ales la Pomana porcului, este o plăcere, dar și un strămoșesc leac „băbesc”, eficient și în tot restul anului pentru a învinge mai repede răceala și gripa. Alcoolul din țuica fiartă, în primul rând, dar și elementele de bază din „formula” chimică a băuturii fierbinți, atât la propriu, cât și la figurat, ajută organismul atacat de viruși, de stafilococi și de alte „mizerii” să lupte cu mai multă vigoare împotriva virozelor, răcelilor și gripelor.
Conduce „războiul” de autoapărare al organismului împotriva virușilor
Fierbințeala țuicii fierte accelerează circulația sângelui în tot corpul, începând cu zona gâtului și organismul începe „războiul” propriu de autoapărare împotriva răcelii și gripei. Vaporii „eliberați” de țuica fiartă cu piper fac minuni în desfundarea nasului, pentru că atât lichidul de prună, cât și universalul condiment conțin în compoziția lor o serie de substanțe cu rol descongestionant. „Emanația” lichidului fierbinte provoacă dilatarea vaselor capilare şi, implicit, oxigenarea mai bună a sângelui, bătrâna ţuică fiartă scăzând și riscul de pneumonie. Distilată din fructe, prune în primul rând, dar și corcodușe, caise, mere sau struguri (tescovina din boasca rămasă după „extragerea” vinului din struguri), țuica are în componența sa vitaminele A, B, C, D1, D2, care sunt ușor asimilabile și care conferă „zamei” de prună un rol important, și recunoscut de medici!, în prevenirea constipației, fiind un excelent digestiv, dar și în reglarea funcțiilor hepatice, culmea!, ficatul fiind, altfel, primul atacat de alcool! Atenție: de alcoolul în exces, nu de un păhărel, două de țuică fiartă! Apropo de excesul de alcool, efectele benefice ale țuicii fierte nu trebuie să ducă la repetarea excesivă a „tratamentului”, care poate avea, astfel, efecte nocive. Două, trei ceșcuțe - nu cești și nu zilnic! - sunt de ajuns și trebuie avut în vedere că țuica fiartă este contraindicată persoanelor care suferă de hepatită sau de ulcer, precum și femeilor însărcinate.
Cum se prepară în funcţie de zona geografică din ţară
Sunt multe rețete de preparare a țuicii fierte, în funcție în primul rând de zona geografică din țară, țuica de 30-35 de grade din sud crescând „în grad” spre nordul României până spre palinca de 60-70 de grade. Două metode dintre cele mai simple de preparare a țuicii fierte se bazează pe condimente ca piperul, cuișoarele sau scorțișoara (antibiotic natural!), nu mai amintim de zahăr sau de miere.
Metoda clasică
Amestecați țuica (în cantitatea dorită, de la un ibric la o... oală!) cu zahărul (3-4 lingurițe la jumătate de litru de țuică și, prin extrapolare, cantitatea crește odată cu volumul vasului în care se fierbe țuica!) și piperul (de la 3-4 boabe la... după gust!). Zahărul poate fi înlocuit cu miere, piperul poate fi însoțit de cuișoare sau de scorţişoară, tot după gust. Țineți vasul acoperit pe foc mic, până dă în clocot, dar cu mare atenție, deoarece vaporii de țuică fiartă sunt foarte inflamabili, să n-o faceți... flambată!
Metoda... caramelizată!
Puneți zahăr în vasul în care vreți să fierbeți țuica și dați-l la foc mic până se topeşte într-un delicios zahăr-ars. Turnați apoi țuica în cantitatea dorită și lăsați-o până la primul clocot, cu aceeași supraveghere ca să nu ia foc. Prin fierbere țuica va ajunge la o culoare maronie şi un gust unic de caramel, nu mai trebuie să insistăm asupra acestui aspect...
Metoda lui Radu Anton Roman
O reţetă „împachetată” ca un cadou de Crăciun pentru prepararea țuicii fierte în toiul iernii geroase care ne-a învăluit brusc după o toamnă lungă și blândă ne oferă regretatul jurnalist Radu Anton Roman, recunoscut „mare maestru” al gastronomiei românești (și nu numai!), în cartea sa mai mult de călătorii decât de... bucate, intitulată chiar „Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti”.
Ingrediente: 500 ml ţuică, 5 linguriţe cu miere, 10 boabe de piper, 10 cuişoare, 1 vârf de cuţit cu scorţişoară.
Mod de preparare: „Se pune ţuica într-un ibric la fiert cu piperul, scorţişoara şi cuişoarele. Când s-a încălzit de ies aburi, se adaugă mierea şi se amestecă puţin, până se contopeşte totul într-un vis de iarnă. La primul semn, atenţie, doar semn de clocot, se ia de pe foc şi se acoperă. Se oferă în ceşcuţe mici de lut, cât mai strânse la gură, să se răcească încet şi să se concentreze parfumul binefăcător, care ia răceala cu mâna”, ne povestește Radu Anton Roman cu harul său de urmaș neîndoios al lui Ion Creangă.
Şi cercetătorii din străinătate au ajuns la aceeaşi concluzie
Biochimiștii americani de la „Johns Hopkins Hospital”, un renumit spital şi institut de cercetare din Baltimore, SUA, au ajuns la concluzia, după mai multe întâlniri de lucru (cu și fără ghilimele, și fără nicio glumă!) cu mai mulți medici emigrați din România, în special din Transilvania, că 30 ml țuică sunt suficienți pentru ca organismul să se bucure de efectele terapeutice ale licorii din prune. Iar cercetătorii din Germania, unde iarăși avem o mulțime de medici plecați definitiv la mai bine, care au dus cu ei și obiceiurile mioritice, deci și tradiționala țuică fiartă... deci, cum spuneam, cercetătorii din Germania au fost cei care au descoperit cele şase tipuri de substanțe care hrănesc celulele roșii în sânge. Aceste celule cresc cu 120% viteza de producere a hemoglobinei. Bogată fiind țuica în fier, anemia se poate trata, practic, foarte ușor cu puțin „suc de prună”, dar musai cu o alimentație corespunzătoare și, mai ales, o măsură potrivită. De țuică... Cea mai bună modalitate de a vă bucura de beneficiile țuicii fierte este s-o beți ca aperitiv, cu zece minute înainte de masă, pentru că astfel va favoriza și absorbția tuturor nutrienților pe care urmează să îi ingerați. Unde mai puneţi că, în cantități mici, țuica fiartă poate fluidiza sângele și, în consecință, poate preveni formarea cheagurilor de sânge. De asemenea, poate stimula memoria, iar consumul moderat la persoanele cu vârsta peste 50 de ani reduce semnificativ riscul de demență.
ATENŢIE! Țuica reduce cu 30% riscul de atac cerebral, vinul cu 32% și berea cu 22%.