de Carmen Ciripoiu şi Sorin Dumitrescu
Cel puțin în perioada copilăriei, a existat vreun micuț care să nu fi fost speriat, chiar și pentru puțin timp, de vestitul Bau-bau sau de un monstruleț care s-ar găsi sub pat și care, dacă acesta nu era cuminte, își făcea apariția? Culmea este că și adulții se sperie de întuneric. Ce stă la baza acestei fobii, cunoscută sub numele de nictofobie, și cum o puteți învinge, aflați în rândurile de mai jos.
Reminiscență a oamenilor primitivi
După ce au făcut numeroase cercetări, oamenii de știință au ajuns la concluzia că nu ne este frică de întunericul însuși, ci de ceea ce acesta ar putea ascunde. Pe de altă parte, specialiștii spun că frica de întuneric sau nictofobia ar putea fi o reminiscență a oamenilor primitivi care au trăit în subterane. Totodată, se crede că această teamă s-ar fi dezvoltat mai ales în perioada în care nu a existat electricitate, iar oamenii nu aveau locuințe care să fie protejate, fiind expuși prădătorilor de noapte. Mai mult, sunt cercetători care asociază chiar frica de întuneric cu obiceiul unor animale periculoase, precum leii, de a vâna întotdeauna când nu este Lună Plină, pentru a fi cât mai întuneric. Un studiu recent arată că nu mai puțin de 40% dintre participanți au spus că se tem să iasă noaptea din casă dacă nu au cu ei o sursă de lumină. De asemenea, mulți adulți au recunoscut după îndelungi discuții cu psihologii că dorm cu lumina aprinsă, pentru că le e frică ca cineva să nu intre în casă. Ineditul situației constă în faptul că nimeni nu a conștientizat că are frică de întuneric.
Televiziunea, un factor de luat în seamă
Cei mai predispuși la nictofobie sunt copiii cu vârste de până în 6 ani, care, spun oamenii de știință, se tem de lucruri care nu le sunt familiare. În aceste condiții, cei mici nu pot distinge între realitate și fantezie, iar imaginația face să-și închipuie diferite creaturi. De asemenea, specialiștii spun că televiziunea este o sursă foarte importantă care nu doar că duce la apariția nictofobiei, dar și alimentează această frică. Astfel, atunci când copiii văd diferite știri unde este expusă violența, personaje din desene animate precum monștri, fantome sau vrăjitoare, dezvoltă și fixează frica, care este asociată de micuț cu întunericul. Dacă părinții nu-și dau seama sau nu iau acest lucru în serios, teama unui copil de întuneric se poate agrava și îi poate afecta celui mic rutina și obiceiurile pe care le are.
Acceptați că emoțiile și trăirile copilului sunt reale
Un prim pas pe care părintele îl poate face pentru a-și ajuta copilul este să accepte fricile și trăirile micuțului său, înțelegând că acestea sunt 100% reale. Nu râdeți de copilul dumneavoastră și nu treceți cu vederea sentimentele sale. Fiți lângă el și încercați să aflați totul despre fricile sale și mai ales ce îl face să se teamă noapte de noapte. Explicați-i copilului că nu există monștri și uitați-vă împreună sub pat, în șifonier sau în alte locuri unde el crede că s-ar putea ascunde Bau-bau, pentru că aceste gesturi îl vor face să aibă încredere cât mai multă în propria persoană pe de o parte, iar pe de altă parte, să știe că este protejat. În cazul în care micuțul spune că îi este frică de întuneric, pentru că s-ar putea trezi cu diferite persoane în casă, luați-l de mână și arătați-i toate măsurile de securitate pe care le are locuința, inclusiv faptul că ușa e închisă cu cheia.
Lăsați-l să doarmă cu o jucărie
Un alt lucru pe care un părinte trebuie să-l facă este să îl întrebe pe micuț dacă are idei care ar putea să-l facă să se simtă cât mai în siguranță. Ar fi indicat ca micuțul să aibă mereu aprinsă o lampă, iar în pătuț păturica sau jucăria preferată. De ce nu, cățelul care îi este cel mai bun prieten ar putea dormi jos lângă patul copilului. De asemenea, spun oamenii de știință, puteți recruta eroii preferați ai copilului, care să-l protejeze când este întuneric în cameră sau ați putea inventa împreună, înainte de culcare, ritualuri antifrică. Atenție la modelul pe care îl oferiți și nu uitați că micuțul dumneavoastră vă urmărește tot timpul comportamentul și adesea poate fi influențat de emoțiile pe care le transmiteți. Dacă observați că nici aceste lucruri nu sunt de folos, iar teama de întuneric este din ce în ce mai pronunțată, ba chiar îi afectează și joaca, apelați de urgență la ajutorul unui specialist. Doar acesta va reuși, prin diverse metode, să-l învețe pe cel mic să-și controleze anxietatea, iar situația va fi ținută sub control.
Asociată cu insomnia
Nictofobia se poate manifesta și la vârstă adultă și, în cele mai multe cazuri, poate fi asociată cu unele tulburări ale somnului, cum ar fi insomnia. De altfel, există studii făcute pe studenți care sufereau de insomnie, care au scos la suprafață faptul că aproape jumătate dintre tineri aveau frică de întuneric. Specialiștii au descoperit, totodată, că aceia care sufereau cel mai grav de insomnie erau persoanele care se sperie cel mai ușor de zgomote, în întuneric, iar studenții care dormeau cel mai bine erau cei care erau cei mai obișnuiți cu zgomotele. De asemenea, psihologii afirmă că atunci când nevoile din copilărie nu sunt satisfăcute, iar copilul are parte de evenimente traumatice, precum separarea părinților, violență în familie sau decesul unei persoane dragi, adultul va reacționa negativ prin anxietate și frică în fața oricăror provocări pe care viața i le scoate în cale.
Simptomele afecţiunii
Aveţi dificultăți în timpul somnului sau adormiți greu, vă simțiți anxioși sau tulburați atunci când este întuneric, ați observat că aveți aceste trăiri de mai mult de șase luni? Dacă aveți orice alt motiv care vă face să credeți că suferiți de frica de întuneric, nu mai stați pe gânduri, ci apelați la ajutorul unui specialist. Există și adulți care se tem de noapte și atunci au frică de somn și de vis și au episoade recurente de pavor nocturnus (o tulburare a somnului caracterizată de un vis de o dimensiune terifiantă mult mai intensă decât a unui coșmar obișnuit). Astfel, persoana țipă în timpul nopții, transpiră puternic, nu este în stare să explice ce simte, este confuză și, de obicei, nu are foarte multe amintiri despre aceste episoade a doua zi. Dacă afecțiunea devine patologică, suferinzii de nictofobie nu vor mai ieși noaptea din casă, nu vor mai putea să privească în întuneric și vor evita să intre în încăperi luminoase și, într-un final, vor prefera singurătatea și izolarea.